Vertijul este adesea inteles ca o stare de dezechilibru, dar definitia exacta este senzatia de rotatie a obiectelor in raport cu persoana sau a persoanei in raport cu lucrurile din jur. Adesea, cei care sufera de vertij nu stiu sa explice cum se manifesta si sunt diagnosticati gresit. Vertijul nu este o simpla ameteala, ci simptomul unor afectiuni grave. El poate fi cauzat de boala Menier, migrene, afectiuni cerebrale, oculare sau psihice. Dar cel mai adesea apare din cauza unor infectii in ureche sau in urma unor accidente.
Spre deosebire de o simpla ameteala, vertijul este adesea insotit de greata, varsaturi, paloare, transpiratie si anxietate. Vertijul care insoteste afectiunile cerebrale, numit vertijul central, se manifesta odata cu tulburari de vorbire, de vedere, slabiciune ale membrelor inferioare sau pierderea cunostintei. In migrene, care afecteaza de obicei femeile tinere, ameteala precede durerea de cap.
Factorii care pot declansa spontan vertijul sunt extrem de variati, de la afectiunile urechii interne, care este responsabila de mentinerea echilibrului, pana la jocurile pe calculator, oboseala acuta si chiar infometarea. Tulburarile hormonale, afectiunile cardiovasculare, dar si otravirea pot declansa senzatii puternice de vertij. Ori de cate ori suferi de vertij, trebuie sa te intinzi pe un pat sau sa te asezi imediat, sa nu cazi si sa te ranesti grav. Mergi de urgenta la medic si explica-i cu amanunte toate simptomele care au insotit vertijul. Este indicat sa te adresezi unui specialist ORL si sa urmezi testele de echilibru specifice.