fbpx

Biserica Sfantului Mormant – Biserica Invierii

Biserica Sfantului Mormant este o constructie mareata pe o suprafata de aproape 800mp, inaltata de cruciati in secolul XI, in locul altor biserici vechi, zidite de Sfanta Elena in secolul IV. Ea adaposteste sfinte locuri ale crestinatatii: Muntele Golgota, Mormantul Domnului si pestera unde s-a descoperit Crucea Domnului.

Biserica Sfantului Mormant marcheaza locul unde s-a savarsit cea mai infricosatoare drama din istoria omenirii – locul unde oamenii au incercat sa-l omoare pe Fiul lui Dumnezeu. Dar tot aici s-a savarsit si cea mai mare minune – Hristos a Inviat din morti, deschizindu-ne tuturor calea spre iertare si viata vesnica. De aceea, acesta biserica este numita de crestinii ortodocsi Biserica Invierii, pentru ca nu moartea, ci Invierea Domnului Iisus Hristos este temelia si biruinta crestinatatii. Intrind in incinta aceste mari biserici regasim ultimele cinci popasuri din Drumul Crucii.

La intrarea in Sfanta Biserica, in partea de rasarit, se afla stanca uriasa, de gresie alba, numita Muntele Golgota. Aici se afla o incapere separata, cu doua altare. Alatarul de sud apartine catolicilor, se numeste Fecioara durerilor si este inaltat pe locul unde a fost dezbracat Hristos de hainele Sale si apoi pironit pe Cruce. Altarul de nord, numit Paraclisul Sfanta Golgota, apartine ortodocsilor si este inaltat pe locul unde a fost infipta Crucea; gaura unde a fost fixata crucea este marcata printr-o cupa de argint donata de domnitorul roman Serban Cantacuzino.
Coborind apoi cateva trepte se ajunge la Piatra Ungerii, o lespede de piatra rosiatica, de forma unei pietre funerare. Este piatra pe care a fost asezat trupul lui Iisus, dupa ce a fost coborat de pe cruce, pentru a fi uns cu smirna si aloe, infasurat in giulgiu cu miresme si pregatit pentru inmormantare.
Sfantul Mormant se afla in partea de vest a bisericii, in mijlocul unei rotonde uriase, sustinuta de 18 coloane de piatra.

Citeste si:  Regatul Hasemit al Iordaniei

Monumentul are forma dreptunghiulara si este impartit in doua. Prima parte corespunde vestibulului mormantului si in centrul ei, pe un piedestal de marmura, se poate vedea un fragment din stanca mormantului lui Hristos. Din vestibul, printr-o portita ingusta si joasa, se poate intra aplecat in camera funerara. In partea dreapta, imbracata in marmura, acoperita de o lespede lata de marmura pusa de greci in anul 1810, se afla stanca initiala care a servit drept pat funerar trupului Mantuitorului. Aici multimea pelerinilor canta de obicei ‘Hristos a inviat’ si toti sunt profund marcati de apropierea de cel mai sfant loc al crestinismului, pentru ca aici a fost Hristos ingropat ca om si a inviat ca Dumnezeu.
Mormantul Domnului are un caracter de altar interconfesional, unde slujesc, in ordine ierarhica si istorica, intai ortodocsii, apoi armenii, coptii si catolicii.

In jurul Mormantului Domnului se afla tot patru altare crestine :
– la rasarit se afla Biserica Mare a Invierii, care apartine ortodocsilor si reprezinta catedrala Patriarhiei Ortodoxe in Tara Sfanta;
– la sud se afla un mic paraclis ce apartine armenilor;
– la vest, alipt de baldachinul Sfantului Mormant, se afla altarul coptilor;
– in partea de nord se afla Capela Sfintei Maria Magdalena, care apartine catolicilor.
In incinta acestui maret lacas de cult mai sunt multe alte altare comemorative, care marcheaza momentele dramatice si in acelasi timp inaltatoare ale mortii si invierii Mantuitorului: Capela Aratarii lui Hristos (Catolica), Altarul Inchisorii lui Hristos, Altarul inchinat Sfantului Lochin Sutasul, Altarul Impartirii Vesmintelor, Altarul Incoronarii Domnului cu spini, Paraclisul lui Adam, Paraclisul Sfinta Elena, Altarul inchinat ‘Bunului talhar’, Cripta Sfintei Cruci.

Citeste si:  Sovata, locul ideal pentru odihna si tratament

Cuvintele sunt putine pentru a descrie complet semnificatiile acestor Locuri Sfinte si, cu atat mai greu, trairile si emotiile crestinilor care se apropie de ele cu evlavie si cu smerenie; sper ca lectura de pana acum sa va fi ajutat sa calatoriti macar cu gandul spre Tara Sfanta si sa va apropiati cu bucurie de Sarbatoarea Invierii Domnului.

Un comentariu
  1. Intr-adevar cuvintele sunt putine…si pana sa ajung la ultimul paragraf am citit cu interes, dar si cu senzatia ca stilul de abordare al subiectului este cam rece, ca si cum ar fi un documentar. Apoi am inteles ca autoarea a dorit sa foloseasca acest mod de exprimare pentru ca incarcatura emotionala depaseste puterea cuvintelor. Sper ca intr-o zi sa pot ajunge acolo, la Locurile Sfinte, sa simt emotia de dincolo de cuvinte.

Lasă un răspuns la floare-de-cactus Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.