Regizorul Francis Ford Coppola povesteÅŸte, într-un interviu acordat Le Figaro, de ce ultima sa peliculă, „Tetro”, a fost refuzată la competiÅ£ia de la Cannes, fără a-ÅŸi ascunde dezamăgirea că i se rezervase doar o seară de gală, mai mult onorifică.
„Mi-aÅŸ fi dorit să fiu invitat nu pentru că sunt celebru, ci pentru că filmul meu este interesant”, spune Copolla care, la cei 70 de ani ai săi, a trecut pragul mărturisirii, încercând să se oglindească, autobiografic, în ultimul său film.
Filmul, al cărui director de imagine a fost Mihai Mălaimare Jr., spune istoria, adeseori sumbră, a rivalităţii tată-fiu, pe fondul secretelor de familie. Personajul principal, Tetro (Vincent Gallo), părăseşte Statele Unite ale Americii, fugind de ataşamentele familiale şi, mai ales, încercând să se desprindă de figura tatălui (Klaus Maria Brandauer), un şef de orchestră deopotrivă genial şi crud. Când fratele mai mic, Bennie (Alden Ehrenreich), îi face o vizită, imaginile şi angoasele copilăriei revin.
„Este cel mai personal film al meu ÅŸi cel mai autobiografic”, se confesează cineastul. Filmul „TinereÅ£e fără tinereÅ£e”, adaptare a operei lui Mircea Eliade, i-a dat lui Copolla un sentiment de încredere, dar ÅŸi dorinÅ£a de a scrie un scenariu care să reflecte povestea propriei familii. „Tetro” poate fi o mărturisire cinematografică a propriilor angoase ÅŸi rivalităţi ÅŸi a umbrei paterne. „ÃŽntr-o familie, nu poate exista decât un geniu”, rezumă Copolla relaÅ£ia tată-fiu, dar ÅŸi pe cea dintre fraÅ£i.
Aidoma personajului din film, tatăl lui Copolla a fost un celebru ÅŸef de orchestră, care însă s-a luptat întreaga viaţă cu propriile frustrări. Fratele pierdut este ÅŸi el un element din propria-i viaţă ÅŸi, mai mult „cred că sunt, puÅ£in, fiecare personaj din film”.
Filmat alb-negru, cu câteva secvenÅ£e color, „Tetro” va fi prezentat la secÅ£iunea paralelă festivalului de la Cannes, „Quinzaine des Réalisateurs, care are loc între 14 ÅŸi 24 mai. Este ultima ediÅ£ie care va fi coordonată de Olivier Père, numit în această poziÅ£ie în 2004. Père a fost numit în funcÅ£ia de director artistic al Festivalului de la Locarno, din ElveÅ£ia.
InfluenÅ£ată de miÅŸcarea Mai ‘68, „Quinzaine des Réalisateurs”, secÅ£iune paralelă a Festivalului de la Cannes, a descoperit regizori ca Ken Loach ÅŸi Martin Scorsese.