Cum sa nu arati ca esti disperata dupa bani

Primul pas pentru a arata unui angajator ca nu esti disperata dupa salariu, de a-i arata ca nu asta este prioritatea ta este tocmai acela de a nu fi disperata dupa bani si a nu face din salariul negociat prioritatea ta. Oricat de mult te-ar convinge „foamea” si buzunarul prin care bate vantul ca banii sunt raspunsul, gandeste-te la elemente la fel de importante sau poate chiar mai importante:

Compania – daca firma in care lucrezi nu se respecta si nu isi respecta angajatii (exista exemple fara numar in piata noastra), nici pentru un salariu mare nu ai putea sa accepti sa muncesti 12-14 ore pe zi fara nici macar un „multumesc” sau o alta forma de recompensare a muncii bine facute;

Colegii – poti sa castigi zeci de mii de lei noi; daca te duci la serviciu si vezi doar fete incruntate, dusmanoase, invidioase, acrite de munca si de o viata neimplinita, banii nu vor reusi sa iti mentina interesul fata de acel job decat cateva luni, in cel mai bun caz. In cel mai rau, vei ajunge si tu sa te contopesti cu peisajul, sa devii una dintre fetele incruntate, dusmanoase, invidioase, acrite de munca si de o viata neimplinita;

Citeste si:  Cum sa ai mai multa incredere in tine?

Sefii – nimic, niciun salariu din lume, niciun beneficiu sau recompensa din lume nu ii justifica pe angajatii care accepta tacit ca seful lor sa urle de dimineata pana seara la ei, sa fie vesnic nemultumit si pus pe sanctiuni din te miri ce motiv. Nimeni nu ar trebui sa consimta la a incuraja isteria la locul de munca, iar unul din felurile prin care cei mai multi accepta, este sa primeasca un salariu (chiar si mare) in schimb.

Citeste si:  Horoscopul saptamanii 21-27 septembrie

Incerc sa le explic tuturor candidatilor mei tineri, la inceput de drum: exista niste etape in cariera prin care (difera doar nivelul) toti trecem. Cei tineri si fara prea multa experienta trebuie sa caute un mediu de lucru placut, cu colegi potriviti, capabili, talentati, prietenosi, un mediu de lucru catre care sa vina din placere. Aspectul salarial in aceasta etapa ar trebui, daca nu ignorat, macar putin valorizat.

Profesionistii cu un minim de 5-6 ani de experienta ar trebui sa caute si sa se orienteze spre companii care sa le puna in valoare experienta acumulata si sa le ofere posibilitatea sa creasca profesional, sa se specializeze, sa se dezvolte. In aceasta etapa, pretentiile financiare, desi au crescut, nu sunt in niciun caz prioritare.

„Veteranii”, oamenii cu o cariera solida, cu o experienta in munca de peste 15-20 de ani ar trebui sa devina leaderi, sa inceapa sa ii formeze pe cei mai tineri, sa se orienteze spre atingerea obiectivelor lor si a echipelor lor si sa caute locuri de munca ce le pot pune in valoare vasta experienta acumulata. Ei trebuie sa se asigure ca aceasta experienta este valorificata si apreciata la adevaratul potential, asa incat aspectele finainciare, desi in continuare neprioritare, sa asigure posibilitatea si luxul de a transmite know-how.

Citeste si:  SARKIS LA CELALALT CAPAT AL CURCUBEULUI (A L’AUTRE BOUT DE L’ARC-EN-CIEL)

Nu as vrea sa fac aici teoria „banului care nu aduce fericirea” pentru ca sunt unul dintre cei care cred ca „o intretine”. Teza mea si teoria mea se refera la faptul ca banii sunt doar punctul de plecare, nu punctul de ajungere, nu destinatia. Banii, salariile sunt suportul, resursa cu care ne ajutam in a creste profesional, a ne dezvolta si ulterior a transmite mai departe know-how si informatie.


7 Comentarii
  1. Shelpa te uog eu sa citesti si sa iei aminte, este foalte impoltant sa bagi la capshol ce sclie aici.

    Ubesc bulina ubesc

  2. Mi se pare un pic fortat subiectul acestui articol. In momentul in care te duci sa iti cauti un job, indiferent daca esti tinar, \”profesionist\” sau \”veteran\” asa cum scrie doamna sau domnisoara Constantinescu, cel mai important este in peimul rind sa te cunosti foarte bine si sa stii pe citi bani te vinzi. Pentru ca daca esti tinar, ai un mediu nemaipomenit si nu ai bani sa ajungi la job… nu prea se potriveste nu?! Foamea din stomac s-ar putea sa te impiedice sa inveti ceva, saracia s-ar putea sa te invete ca nu ai nimic de sperat de la viata iar viata nu are nimic sa iti ofere, asa ca te tirasti prin firma aia vreme de 3-5 ani, timp in care se presupune ca esti deja profesionist desi tu nu stii decit ca ai de platit facturi si seful nu mai mareste leafa, si uite-asa se scurg 15-20 de ani devii \”veteran\” si s epresupoune ca ti se permite sa devii lider si atunci, ii inveti pe tineri, ca, daca vor munci mult, vor deveni asa… ca tine… cu haine ponosite, sarac si financiar si moral. Asta se numeste duplicare!

    Eu cred ca poti deveni lider fie ca ai 20 de ani fie ca ai 90 cu conditia sa vrei si sa ai anumite abilitati.
    Iar daca ai idei bune, ai abilitati de lider iar sefii vreunei firme nu te lasa sa te afirmi din pricina virstei, concediaza-i si mergi acolo unde calitatile tale sunt apreciate din toate punctele de vedere.

    Iar asta cu \”banii nu aduc fericirea\” s-a perimat de mult. Dar asta, este deja o alta discutie.

  3. Eu una am o vaga senzatie ca cine a scris articolul nu stie ce inseamna sa traiesti pe picioarele tale.Da, ok, nu ma bag sa cer un slariu mare,si banii pe care ii primesc nu imi ajung sa platesc intretinerea, mancarea, lumina si toate cheltuielile lunare, nu ai vb de a cumpara o pereche de pantofi sau o bluza, niste pantaloni… Doamna sau Domnisoara Cristina Constantinescu articolul dumneavostra ar fi bun intr-o alta lume,atunci cand salariul minim ti-ar permite sa traiesti decent, iar cel mediu sa iti mai poti face chiar si vreo 2-3 rate ca sa iti cumperi ceva prin casa, atunci da, poate ca o asemenea atitudine ar fi ok, dar acum… Eu prestez un serviciu tu ma platesti, mie mi-e foame tre sa mananc,sunt desculta tre sa ma imbrac, asa ca am multe pt care sa iti cer bani mai multi nu ?Si o fac! Ma platesti cat vreau, stau sa muncesc aici, nu ma platesti nu stau …. nu am dc !!!Intotdeauna va exista un job mai bun decat cel la care am ajuns prima oara si intotdeaun ava exista pe piata o oferta mai buna. Asa ca …. Articolul dumneavoastra… prefer sa nu il caracterizez pentru ca ar iesi stelute !!!!!

  4. Normal ca toti avem nevoie de bani si ne gandim si la salariu atunci cand acceptams au nu un loc de munca. Dar ideea articolului este sa nu o arati. Daca te duci la un interviu si prima intrebare a ta este \”cu cat ma platesti?\” s-au dus sansele de a fi angajat. Nu stiu cum ganditi voi dar pentru mine atmosfera este la fel de importanta ca banii.
    Chiar am avut un sef tampit cu doua clase mai mult ca trenul dar cu pretentii de intelectual, care imi facea orele de munca un chin. Desi nu era genul de dictator scotea atatea ineptii pe minut si se razgandea de atatea ori pe zi incat m-a adus in pragul nebuniei si nici penru mii de euro n-as mai fi lucrat acolo.
    Si adevarul e ca tinerii care isi cauta acum de munca au niste pretentii exagerate. Auzeam pe unul ca el vrea cel putin 3000 de euro la primul job.

  5. banii sunt doar un mijloc de supravietuire. vrem sau nu lumea se invarte in jurul lor, dar ca orice alt lucru nu trebuie sa ne aruncam in cap dupa ei. adevarat este faptul ca tinerii doresc un salariu mare dar nu detin nici cunostiinte si nici esperienta. crezand ca totul li se cuvine. nu e de ajuns sa ai scoli multe ca la angajare sa ai un salariu bun, multumitor. trebuie sa acumulezi experienta, iar asta inseamna sa pleci de jos. nu poti fi lider la 20 de ani. inseamna o prostie, constient sau nu orice cariera are pasii sai, la fel ca si nivelul de salarizare. ideal este sa nu te conduca banul, si sa nu te astepti ca angajatorii iti vor oferi din start salarii mari. trebuie doar dorinta, perseverenta si rabdare.

  6. Un profesor al meu de la master spunea : \” un om cu potential nu poate fi avansat pentru ca CINE STIE FACE, CINE NU STIE II INVATA PE CEILALTI CUM SA FACA – deci avanseaza cine nu \”stie\”…….\”
    Cred ca in sistemul bugetar asta functioneaza la maxim!
    Succes, voua, tuturor!

  7. gas in general functioneaza chestia asta. dar mai sunt domenii unde oamenii care stiu cum, ii invata pe cei care stiu DE CE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.