Job-hopping-ul este termenul ales de americani pentru a defini schimbarea frecventa a locului de munca cu scopul de a obtine o crestere salariala semnificativa si/sau o avansare profesionala rapida. In Romania, acest fenomen se intalneste in special in randul tinerilor cu o experienta de munca de minim 6 luni, care se gandesc la un moment dat ca le-ar fi mai usor sa obtina pozitia si salariul dorite intr-o companie noua decat in compania in care sunt angajati.
Discutia pe baza acestui fenomen este destul de larga si cred ca cea mai buna abordare este cea impartita in riscurile si avantajele pe care aceasta practica le impune.
Pe de o parte, exista temerile punctate de consilierii de cariera, care considera ca job-hopping-ul nu ii lasa angajatului suficient timp sa se acomodeze cu practicile, cerintele si asteptarile companiei inainte de a se avanta catre o alta. Companiile vor prefera intotdeauna sa angajeze o persoana al carei parcurs profesional indica loialitate, seriozitate, consecventa. Un nou angajat este o investitie pe termen mediu sau lung, o investitie in formare, training, resurse fixe si mobile, o investitie pe care companiile incep sa si-o recupereze abia dupa minim un an de la angajare.
Prin plecarea catre un alt job, companiile pierd avantajul angajatului gata instruit si sunt nevoite sa gaseasca pe altcineva in care sa reinceapa sa investeasca. In acest context, este de inteles de ce este descurajat job-hopping-ul in orice forma. In plus, discutia poate fi usor transferata catre angajatul practicant de job-hopping pentru ca si pentru acesta exista riscul sa nu isi desavarseasca formarea in cadrul unei companii si sa plece inainte de a absorbi toate cunostintele necesare unei etape sanatoase de crestere in cariera. Nu e dificil sa argumentezi ca in 6 luni un tanar abia iesit de pe bancile scolii nu va putea sa parcurga prea multi pasi pana la o fireasca evolutie profesionala, indiferent de ambitia, abilitatile si puterea de invatare cu care este inzestrat.
Pe de alta parte, este destul de dificil sa convingi un tanar absolvent cu o experienta de un an intr-o multinationala care crede ca a vazut si a invatat tot ce se poate vedea si invata, ca cele cateva sute de euro in plus pe care le-ar putea castiga prin hopping-ul catre un nou angajator nu este o stralucita miscare de career development. In plus, este evident din paragraful de mai sus ca din job-hopping beneficiaza angajatul, nu companiile.
Argumentele principale PRO job-hopping sunt, mai intai, ca prin schimbul rapid de joburi diverse (4-6 in 1-2 ani) un tanar angajat va putea mult mai usor sa is idea seama ce ii place sa faca si incotro si-ar dori sa isi directioneze cariera; apoi mai este si argumentul puternic al rezultatului imediat – cresteri rapide salariale si de experienta – lucru pe care nu il putem tagadui si de care suntem cu totii atrasi. Schimbarea frecventa de joburi tine in plus „in priza” tinerii angajati. Ei invata sa se adapteze rapid la noile locuri de munca, la noii colegi, invata sa lucreze cu tot felul de sefi si in tot felul de situatii-limita, avantaje pe care un „statornic” nu le are decat intr-un timp mai lung.
Riscul insa este mare, trebuie sa va spun, pentru ca fiecare job adaugat in CV aduce un semn de neincredere pentru un viitor angajator. Cu cat lista de companii este mai lunga si perioada petrecuta in cadrul lor este mai scurta, cu atat vor aparea mai multe semne de intrebare, riscand chiar sa fie din start eliminat din cursa pentru ocuparea unui anumit post. Daca job-hopping-ul este o abordare care vi se potriveste, trucul este sa accentuati in CV contributia marcanta si rezultatele excelente pe care le-ati obtinut la fiecare loc de munca, chiar si in perioada scurta pe care ati petrecut-o in companiile in care ati activat.
In plus, gasiti o explicatie care sa fie viabila pentru care ati trecut atat de rapid dintr-o companie in alta. Daca adevarul este ca v-ati dorit o evolutie rapida pentru ca sunteti o persoana orientata catre rezultate si catre succes imediat, ca sunteti un castigator pe care oricine si l-ar dori in echipa sa, atunci invocarea adevarului nu e o idee atat de rea.