Evita elegant momentele penibile la interviu

Hotarasti ca este momentul sa mai si muncesti, ca destul ai huzurit si, in consecinta, e momentul sa te angajezi sau sa iti schimbi jobul. Iti faci un plan initial legat de domeniul pe care il tintesti, iti alcatuiesti un frumos CV de prezentare care sa poata fi prezentat oriunde si incepi sa aplici. Telefonul suna, esti invitata la interviu, te prezinti, esti angajata, felicitari! Cam asa arata scenariul ideal al ‘momentului in care te-ai angajat’.

In tot acest tablou cursiv si aparent logic intervin, insa, cu sau fara vina, cu siguranta – fara voia noastra, momente ce ne zdruncina echilibrul oricum precar si ne induc o stare nenaturala de tensiune. Chiar daca zile, saptmani, ani mai tarziu se dovedesc intamplari memorabile, amuzante, adevarate vestigii personale ale evolutiei noastre profesionale, momentul propriu-zis este unul dificil, sensibil, penibil, greu de prevazut si prin care cu greu putem trece fara macar o puternica roseala in obraji. Haideti sa va dau cateva exemple pe care le-am auzit de-a lungul timpului, care demonstreaza ca ‘momentul’ poate avea si unele aspecte cel putin delicate.

Citeste si:  Reintoarcere la stilul simplu si sofisticat, la gala de decernare a Oscarurilor

– Am auzit la un moment dat despre un candidat pe care l-au sunat parintii in timpul interviului. Interviul se desfasura foarte bine, totul ca la carte, un job pentru studenti, nu ceva cu maxime pretentii. In timpul interviului secretara baga capul pe usa si anunta ca pe candidat il cauta parintii la telefon. Nu pot decat sa-mi imaginez stupoarea instalata atat de pe fata intervievatorului, cat si pe a candidatului. In plus, imi imaginez gandurile catastrofice care i-au trecut prin minte, fapte intamplate acasa care ar fi putut sa justifice gestul disperat al parintilor si imi imaginez tensiunea fulgeratoarea la care a fost supus. Admit ca nu se intampla prea des asa ceva, dar, oricat de multe precautii ne-am lua, se pare ca tot nu sunt suficiente pentru a impiedica astfel de momente penibile. Pastreaza-ti un aer firesc si pe cat posibil, fara a exagera, foloseste ironia situatiei in avantajul tau. Mentine contactul vizual daca jena nu iti coboara complet privirea, dar si daca acest lucru se intampla, pastreaza in minte faptul ca si cei de pe partea opusa a mesei de interviu sunt tot oameni. Chiar daca nu vor afla vreodata ce i-a justificat pe parinti sa recurga la astfel de gest, pot macar sa se puna in pielea ta.

Citeste si:  I love shopping month! I love mall!

– Imagineaza-ti ca primesti telefonul si invitatia de a participa la interviu. Afli despre ce job e vorba, despre ce companie si din exces de zel iti pregatesti un discurs coborat din manualele despre «cum sa te imbraci si cum sa te porti la interviu». Iti potrivesti atitudinea sobra, scortoasa chiar, cu faimosul zambet intiparit pe figura, zambet ce inevitabil se transforma intr-o grimasa stresata si iti recitesti CV-ul. Costumul tau scrobit, atitudinea ta rigida si exagerat de «profesionista», zambetul superior si privirea corect machiata si introspecta s-ar putea, insa, sa nu se potriveasca suta la suta cu postul de operator in call-center pentru care candidezi. Poate nici compania nu este una care sa promoveze o astfel de imagine. Ca peste tot in viata si la interviu pastreaza moderatia. Fii tu insati, dar adopta modele potrivite fiecarei situatii. Unele lucruri depind chiar de noi, iar echilibrul si moderatia fac parte dintre ele.

Citeste si:  Craciunul in lume (I)

– Tot din cartea nescrisa a celor ce au trait momente penibile la interviu imi amintesc ca am auzit despre o candidata care, din greseala, a intrat peste directorul cu care tocmai sustinuse interviul… la baie! Interviul ia sfarsit si candidata noastra asteapta probabil sa isi stranga totul din sala de interviu, in compania recrutorului, timp in care directorul ce tocmai parasise sala s-a indreptat catre toaleta. Asa cum se intampla in multe dintre companiile mari sau mici, toaletele sunt unisex. Momentul in care il revezi intr-un astfel de cadru, sa-i zicem informal, pe cel pe care te-ai straduit pe tot parcursul interviului sa-l impresionezi prin profesionalismul si seriozitatea ta, nu poate sa fie decat penibil. Insa si in acest caz poti apela cu incredere la naturalete, chiar si la umor, daca te stii o persoana cu glume fine, deloc atentatoare la pudoare.


2 Comentarii
  1. este greu sa eviti momentele penibile la interviu pentru ca pot aparea o gramada. Cel mai bine este sa nu te intimidezi daca s-au produs si sa depasesti momentul politicos.

  2. :)) interesante intamplari ca sa nu zic \”misto\”! Consider ca recrutorul este cheia succesului unui interviu…atata timp cat el este suficient de relaxat asa va fi si candidatul…Acesta cand vine la un interviu are inima cat un purice, emotiile pot da pe afara…Asa ca sarcina recrutorului este de a mentine un echilibru de stari pentru a \”scoate\” din candidat lucrurile esentiale si evident ce intereseaza…de multe orie e pacat ca un recrutor sa nu aiba si un pic de fler psihologic:D…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.