Hoinarind prin Burgundia

S-au terminat vacantele, stim. Insa tocmai acum incepe febra relatarilor, cand ne intrebam unii pe altii pe unde am fost si ce-am vazut. Azi, vorbim frantuzeste. Nu insa in ostentativul Paris. Nu ne vom pune sandale cu tocuri si nu vom tropai pe Champs Elysees. Ci ne vom deplasa la vreo 300 de km, spre est, la Dijon. Mai cu calm si sandale romane in picioare.

Dijon probabil nu va spune nimic in afara unui renumit mustar. Orasul este insa situat in Burgundia, pe asa-numita “Coasta de Aur”, si asta aduce, pe masa, pe langa un borcan cu mustar, si multe sticle de vin. Unele dintre cele mai renumite soiuri. Daca nu sunteti inca mari consumatoare de vin, s-ar putea sa va razganditi in urma unei calatorii pe blandele taramuri burgunde.

Dijon are farmecul unei bucati de provincie. Nu este pentru cei agitati, ci este pentru cei pregatiti sa observe. Nu este pentru cei care pun semnul de egalitate in Franta si lux, ci pentru cei care apreciaza farmecul discret al lucrurilor. Cautati o cafenea dimineata. Porniti pe la 8 de la hotel si luati-o pe Rue de la Liberte. Ocoliti putin si prin fata catedralei Notre-Dame. Ca sa va mearga bine in tot timpul anului, nu va speriati prea mult de gargui si, mai bine, mangaiati usor mica bufnita sculptata. Asa spune traditia. Pe aici bufnita poarta noroc, indeplineste dorinte si veti avea ocazia sa revedeti mici efigii ale ei chiar incastrate in trotuar. Exista chiar si o straduta care-i poarta numele – Rue de la Chouette.

Citeste si:  Invata sa fii bogat!

Vedem la un moment dat Palatul Ducilor. Dijon, capitala a Burgundiei, a fost vreme de secole resedinta ducilor. Nu ne vom opri insa acum la el caci dupa-amiaza este indicata plimbarilor prin muzeul de arta gazduit de aceasta cladire. O aripa a sa, in stil gotic, dateaza inca din secolul XIV si XV, iar celelalte, in dulcele stil clasic, din XVII si XVIII. Si tot dupa-amiaza, ne vom face timp pentru marile bucatarii ducale. Ducii burgunzi au stapanit vreme de secole o buna parte a teritoriului francez, ba chiar si parti din Belgia si Olanda.

Trecem pe langa Hale. Hale construite de Gustave Eiffel. Da,da, cel cu Turnul. Nu va ganditi la acele cladiri urate si dezafectate de la noi. Halele in orasele franceze mustesc de viata. Au ceva din pietele noastre, numai ca haosul este ceva mai organizat, iar bisnita nu exista. Mormane de fructe, legume, branzeturi si brutarii. Borcanele cu bunataturi traditionale. Si florarii, sa nu uitam de ele.

Citeste si:  Oana Manea - Lumea e un loc de joaca

Ne asezam la o terasa si comandam. Cafea si croisant, evident. Daca sunteti fumatori, ca mine, sa nu va mire daca, atunci cand veti cere o scrumiera, vi se va raspunde politicos sa… folositi trotuarul. La inceput, am avut reticentele mele, apoi observand dezinvoltura celor din jur, m-am integrat in peisaj. Nu va faceti griji: atunci cand se inchide (pe la orele amiezii), toate resturile vor fi maturate si se vor face nevazute.

Dimineata, dijonezii pleaca la targuieli. Nu le veti vedea pe frantuzoaice spetindu-se cu sacosele grele. In cosuletele lor cochete, purtate pe brat sau pe bicicleta, veti zari cateva delicatese, pentru a incropi o masa. Caci maine vor iesi din nou. E si firesc. Ele nu merg la Carrefour, merg in Hale!

Orasul este situat intre dealuri si daca va urcati intr-unul din turnuri sau daca ajungeti la una dintre multele actuale sau foste manastiri din jur, veti avea o priveliste de vis. Dijonul este faimos pentru acoperisurile sale din tigla colorata. Si nu orice fel de tigla

Daca sunteti firi active, nu va sfiiti sa inchiriati niste biciclete. Le gasiti in centrul orasului, si pentru orice fel de informatie, apelati cu incredere la Oficiul de Turism, situat chiar langa gara, unde niste domnisoare dragute va vor indruma. Noi asa am facut, iar pistele ne-au purtat prin locuri minunate. Din partea de nord a orasului, de langa satul Plombieres-les-Dijon, pe malul unui rau, urca pista. Si tot urca. Vreo 60 de kilometri de sate medievale, incredibil de cochete, de vii cu strugurii atarnand greu. Peisajele sunt domoale, linistite, mustind a buna-stare si a un stil de viata elegant. Puteti incerca si kirul, o bautura specifica locului, o mixtura de vin alb (de obicei Bourgogne Aligote) cu “creme de cassis”. E racoros si dulce ca o zi de vara…

Citeste si:  Investire in capital social

Intr-unul dintre sate, va puteti opri sa mancati ceva. Burgunzii sunt reprezentantii unei arte culinare exemplare si sa nu aveti retineri in a testa produsele locale. Aveti de ales intre coq-au-vin, escargots a la bourguignonne – melci preparati dupa o reteta speciala, cu multe verdeturi si unt, boeuf bourguignon (v-am dat reteta aici , jambon persille, alaturi de o multime de branzeturi si salate. Ca dulciuri, pain d’epices, ceva ce seamana mult cu turta dulce, dar si cu checul romanesc, insa poate contine si fructe confiate. Si o multime de mirodenii! Aveti grija sa respectati orarul restaurantelor. Majoritatea se inchid dupa-amiaza si riscati sa suferiti de foame pana la ora 7, cand se redeschid.


Un comentariu

Lasă un răspuns la classiq Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.