Instanta i-a dat verdict de ofiter al securitatii celui care l-a urmarit pe fratele lui Emil Cioran

Tribunalul Bucureşti i-a dat verdict de ofiţer al securităţii lui Aurel Dogaru, cel care a redeschis în 1986 dosarul de urmărire a lui Aurel Cioran, pentru că fratele lui Emil Cioran se împotrivea politicii comuniste, dosarul vizând şi relaţiile apropiate cu scriitorul Constantin Noica.

CNSAS a sesizat Tribunalul Bucureşti în iunie 2008, pentru ca instanţa să constate că Aurel Dogaru a fost ofiţer al securităţii, după că două persoane, Mihai Trif şi Virgil Enache, au cerut verificarea acestuia. De altfel, la dosarul ajuns în instanţă există informări ce ar fi fost semnate de Dogaru şi care îl vizează pe Mihai Trif.

Verdictul dat în septembrie lui Aurel Dogaru a fost decis de către instanţă pe baza notelor ce ar fi fost semnate de Dogaru cu privire la mai multe persoane, documente ce au fost depuse de CNSAS. Decizia din septembrie a instanţei nu este, însă, definitivă. Aurel Dogaru, care acum are 71 de ani, nu s-a prezentat la Tribunal când s-a discutat cazul lui, deşi a fost citat la domiciliu.

Dosarul fratelui lui Emil Cioran a fost deschis sub numele „Eterogenul” şi a vizat o perioadă de 13 ani, conform datelor prezentate de CNSAS instanţei. Aurel Cioran a fost supravegheat de Securitate în perioada 1976-1983 din cauza relaţiei cu fratele său, Emil Cioran. Între 1983 şi 1986, el a fost supravegheat „informativ cu prioritate”, iar din 25 noiembrie 1986 s-a reînceput urmărirea sa, pentru că ar fi avut relaţii cu foşti condamnaţi politici, arată Direcţia de investigaţii a CNSAS.

Primele note de la dosarul din instanţă ce ar fi fost semnate de Aurel Dogaru referitoare la Aurel Cioran sunt din 1983. Atunci, ofiţerul a scris că Aurel Cioran e „frecvent vizitat la domiciliu de scriitorul filozof Constantin Noica”, aflat şi el în atenţia Securităţii, fiind condamnat politic. De asemenea, ofiţerul de securitate nota că „Aurel Cioran este fratele lui Emil Cioran, fost legionar şi scriitor filozof, care prin publicaţiile sale a avut un rol important la propagarea ideilor legionare, iar în timpul guvernării legionare a îndeplinit funcţia de consilier al României la Paris, refuzând în 1939 să se înapoieze în ţară”.

Totodată, în dosarul deschis de CNSAS există documente datate tot 1983, în care ofiţerul Dogaru ar fi consemnat că Aurel Cioran, numit „Ciora”, „e mâhnit de faptul că fratele său, Emil Cioran, e acuzat în presa română de legionarism, ceea ce nu ar corespunde realităţii şi l-ar determina să se îndepărteze de ţara noastră”.

Potrivit aceleiaşi note, „Ciora” dezaproba abuzurile făcute de legionari şi considera „neavenite” contactele avute cu ofiţerii de securitate, având în vedere că era un om paşnic, care nu făcea nimic împotriva statului român.

Ofiţerul de securitate mai arată, în document, că s-a încercat atragerea lui Aurel Cioran în vederea colaborării cu Securitatea în perioada 1975-1976 pentru ca acesta să îl influenţeze pe Emil Cioran, stabilit la Paris, să viziteze România, însă el a refuzat, povestind prietenilor şi însuşi fratelui despre discuţiile cu ofiţerii de securitate, conform documentului olograf de la dosar.„Menţionăm că obiectivul a desconspirat faţă de mai mult persoane din Sibiu, inclusiv faţă de fratele său, discuţiile avute cu scopul urmărit de către organele de securitate”, notează ofiţerul.

În documentele de la dosarul deschis de CNSAS împotriva lui Aurel Dogaru, se arată că ofiţerul a cerut, în 1986, redeschiderea dosarului de urmărire a lui Aurel Cioran, cerând ca acesta să fie supravegheat din alte motive. „Din materialele pe care le posedăm rezultă că numitul Cioran Aurel întreţine relaţii cu persoane ce interesează organele de securitate, după cum urmează: Constantin Noica, fost legionar şi condamnat politic, Octavian Nicolae, Liviu Popa, Vasile Ciuchină, Mircea-Emanoil Grozea şi Ion Borcea”, scria ofiţerul de securitate care a cerut în 1986, reînceperea urmăririi fratelui lui Cioran, potrivit documentelor depuse la dosar de CNSAS.

Tot în cererea de redeschidere a dosarului de urmărire a lui Aurel Cioran, de profesie avocat, ofiţerul de securitate Aurel Dogaru nota, în 1986, că „prin mijloace speciale instalate la domiciliul său” s-a dovedit că fratele lui Emil Cioran are „manifestări necorespunzătoare la adresa politicii partidului şi statului nostru”. La dosarul din 1986, era anexată fotografia şi „obiectivului”.

ÃŽn dosarul depus la instanţă de CNSAS, există o „fişă persoanală” care ar fi fost făcută de Aurel Dogaru în mai 1989, prin care acesta a cerut „intensificarea controlului informativ” pe numele lui Aurel Cioran, pentru că, deÅŸi acesta era bolnav ÅŸi avea stări depresive ÅŸi de anxietate, „cultiva cu insistenţă ÅŸi întreÅ£inea relaÅ£ii cu foÅŸti condamnaÅ£i”.

Emil şi Aurel Cioran s-au născut la Răşinari, judeţul Sibiu. Din 1949, Aurel Cioran a fost închis timp de şapte ani, „pentru participare la organizaţia subversivă legionară”. Fratele său, Emil, a ajuns la Paris în 1937, iar după o scurtă perioadă de întoarcere a părăsit definitiv România. Aurel Cioran a rămas la Sibiu.