Intriga matrimoniala, atunci si acum

Intriga matrimoniala este al treilea roman al lui Jeffrey Eugenides, dupa Sinuciderea fecioarelor si Middlesex (despre care va povesteam acum o vesnicie aici), tonul fiind total diferit fata de precedentele, foarte diferite la randul lor una de alta, ca limbaj, ritm si tema. Va va bucura sa aflati ca este un roman de dragoste. Dragostea este gandacul urias (da, stiu, poate comparatia este usor cam indigesta) pe care Eugenides ni-l tranteste pe cele aproximativ 400 de pagini, il intoarce pe toate partile, il inteapa si-l inghionteste, urmarindu-i reactiile si metamorfozele prin cei trei protagonisti: Madeleine, proaspata absolventa pasionata de literatura de secol XVIII, bonus Jane Austen, Leonard, si el proaspat absolvent, cercetator biolog si diagnosticat maniaco-depresiv si Mitchell, absolventul religios de origine greaca (aici va va aminti de Middlesex), aflat in cautarea unei cai si a unui scop inalt in viata si aterizat inclusiv intr-unul dintre spitalele fondate de Maica Tereza in Calcutta – o etapa in pelerinajul sau cu destinatie fluctuanta.

Citeste si:  Danemarca, Taram Scandinavic

Asadar, avem trei tineri, proaspat iesiti din adolescenta, care “somatizeaza” diferit iubirea si erotismul in turbulentii ani ’80, prada curentelor de gandire de tot felul si transformarilor socio-economice specifice epocii. Fiecare dintre cei trei ajunge sa se maturizeze, intr-un fel sau altul, cu amaraciunea tipica procesului si ce metoda mai buna de a ilustra asta decat facandu-i sa treaca prin chinurile dragostei? Titlul trimite la studiile lui Madeleine si lucrarea ei de licenta: pasionata, asa cum am spus deja de romanul secolului XVIII (iar preferintele de lectura nu sunt deloc intamplatoare in aceasta carte), cererea in casatorie ocupa un loc important in literatura acelor vremuri, ea sau aspiratia catre casnicie declansau practic transformarile personajului. Numai ca acum suntem in anii ’80, iar „puritatea” lui Madeleine este „intinata” de noul val francez, de structuralism si deconstructivism, de numele unui Derrida sau Lacan. Asa titlul devine unul ironic.

Citeste si:  Professional Women Network – lansare oficiala in Romania

Nu va speriati, romanul nu va va ocupa prea mult timp cu consideratii de teorie a literaturii. Am gasit mai degraba fascinant modul cum cele doua lumi – literatura si iubirea – se impletesc. Ba chiar, pe prima pagina, il veti gasi, alaturi de cateva versuri ale celor de la Talking Heads, citat pe François de la Rochefoucauld: Oamenii nu s-ar fi indragostit niciodata daca n-ar fi auzit dinainte vorbindu-se despre dragoste. Interesant, nu? Metatextul care precede… textul.

Cartea se citeste usor, este chiar una usor… ecranizabila. La asta ajuta si stilul sec, simplu, fara prea multe artificii si „bucle”. Cine e interesat de poveste in sine, de evolutia triunghiului conjugal cu protagonisti deloc plicticosi, nu va fi dezamagit. Ea pare americanca tipica, sanatoasa, dintr-un mediu asijderea, cu dramul de romantism necesar (cat sa nu devina suparator), de la care nu te-ai astepta niciodata sa se indragosteasca de un barbat sclipitor, cu probleme psihice cronice (pe de alta parte, nici Darcy nu era tocmai genul de om care sa se topeasca in fundal) sau sa mai planga si pe umarul unuia care vrea sa ingrijeasca leprosi in India. Tot satisfacuti vor fi si cei care sunt interesati de contextul mai larg, de scena pe care cei trei se desfasoara: Statele Unite, Europa, feminism, noile curente de gandire, activismul gay din ce in ce mai vizibil, noile relatii care se stabileau, lumile noi aflate la inceput de drum. Exista referinte culturale pe saturate. Pofta buna!

Citeste si:  Seara prieteniei In parc cu Ana Ularu si Istvan Teglas

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.