fbpx

Ismail Kadare primeste premiul Asturias pentru litere

Scriitorul albanez Ismail Kadare, denunţător al ororii totalitare, a fost distins cu premiul Prinţului de Asturias pentru literatură, în valoare de 50.000 de euro, ca recunoaştere a angajamentului social implicat de întraga sa operă literară, anunţă organizatorii.

Juriul, care recompensează anual un scriitor a cărui muncă sau cercetare reprezintă o contribuÅ£ie importantă adusă culturii universale în literatură sau lingvistică, a salutat „una dintre marile figuri literare albaneze, care a traversat frontierele ţării sale pentru a se erija într-o voce universală contra totalitarismului”.

Citeste si:  Greseli in cariera

Născut la Gjirokaster în 1936, Kadare a denunÅ£at ocuparea Albaniei de către trupele italiene ÅŸi germane, în timpul celui de-al doilea război mondial, dar ÅŸi influenÅ£a Uniunii Sovietice asupra Albaniei în timpul regimului comunist. ÃŽÅŸi face debutul ca poet, la doar 18 ani, cu volumul „InspiraÅ£ii juvenile”, urmat de cartea de poeme „Visări”. Din 1963 abordează proza, cu romanul „Generalul armatei moarte”, care-i aduce notorietatea internaÅ£ională. Romanele „Cetatea” (1970), „Tunetele ploii” (1970), „Cronica în piatră” (1971), „Amurgul zeilor stepei” (1976), „Iarna marii însingurări”(1977) îi confirmă valoarea ca scriitor.

Citeste si:  TinaR se alatura Fundatiei Renasterea in lupta impotriva cancerului la san

Cartea „Palatul Viselor”, scrisă în 1981, este interzisă în Albania, de regimul lui Enver Hodja. ÃŽn 1990, Kadare primeÅŸte azil politic în FranÅ£a, unde va locui până în 2001, când se întoarce în Albania. Continuă să scrie romane care se bucură de mare succes, „Fiica lui Agamemnon” (2003), „Succesorul” (2003), „Vremea nebuniei” (2005), „Accidentul” (2008).

Ismail Kadare este ÅŸi autorul unor eseuri, scrieri de memorialistică, precum ÅŸi al cărÅ£ii-document „Moartea care ne-a unit”(1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie.

Prestigiosul premiul spaniol a mai fost acordat scriitorilor Margaret Atwood (2008), Amos Oz (2007) ÅŸi Paul Auster (2006).

Foto: Agerpres.

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.