Iti urasti meseria. Ce e de facut?

Am desfasurat recrutari de specialisti destul de mult timp pana sa trec spre o alta felie de resurse umane care m-a atras. Cel mai greu mi-a fost sa lucrez cu candidati perfect potriviti pentru job-ul in curs de recrutare, cu abilitatile si experienta potrivite, dar care isi urau jobul, iar singurul motiv pentru care veneau la interviu era acela ca erau constienti ca doar asta stiu sa faca foarte bine. In astfel de cazuri, „manualul” de resurse umane spune clar ca raspunsul pentru un astfel de candidat trebuie sa fie „NU, nu esti potrivit pentru aceasta pozitie.”. Motivul este lesne de inteles: de ce am vrea sa incarcam organigrama cu (inca?!) un om demotivat; nou-venit si deja demotivat. Ca recrutor, este insa foarte greu sa refuzi un om ce face perfecta sinergie cu postul doar pentru ca nu ii place ceea ce face. Speri mereu ca ar putea sa fie convins, remotivat. Este oricum foarte dificil sa gasesti un om ce intruneste toate (sau cat mai multe din) calificarile pe care le solicita fisa postului. Este cu atat mai dificil ca, dupa ce l-ai gasit, sa il refuzi pe motiv ca iti dai seama ca el insusi nu isi doreste sa fie acolo, desi stie ca este cel mai bun.

Citeste si:  Ce se mai mananca in lume

Ne dorim toti un job care sa ne satisfaca cerintele legate de dorinta de a fi cel mai bun, de a invata, de a veni cu placere la serviciu, un job care sa ne activeze toate resursele intelectuale, energetice si, nu in ultima instanta, din care sa traim decent. Adevarul este insa ca, mai devreme sau mai tarziu, constatam ca, in cel mai bun caz, un job are multe parti bune si putine parti proaste, ne satisface in cea mai mare parte si ne motiveaza, cu doar mici exceptii. De multe ori insa, job-ul nostru ne scoate la fiecare pas in fata obstacole si dificultati pe care le rezolvam cu mai mult sau mai putina usurinta. De multe ori, ne regasim intr-un job ce inceteaza la un moment dat, sau nu a inceput niciodata, sa ne ofere vreo satisfactie. Realitatea este ca astfel de cazuri se gasesc la tot pasul. Realitatea este, de asemenea, ca job-ul nostru ne reprezinta, este exact asa cum ni-l alegem si cum, ulterior, ni-l desfasuram. Pentru a reusi insa sa il facem asa cum ne dorim sau cat mai aproape de ideal, trebuie sa indepartam, in masura in care se poate, cauzele de stres si de nemultumire. Exista cateva solutii la indemana, auto-motivatoare si constructive.

Citeste si:  Cina de afaceri

Sefii sunt doar niste oameni cu ceva mai multa experienta (sau nu) si pozitionati superior ierarhic. Intrucat sunt niste oameni, cuvintele „am incercat sa ma descurc singura, dar am nevoie de ajutor in chestiunea X” vor fi intelese cu usurinta. Aceeasi situatie se aplica in cazul colegilor.

In cazul in care nici sefii si nici colegii nu sunt cauza pentru care iti urasti jobul, e nevoie sa apelezi la „lista”. Lista are doua coloane: plusuri (ce iti place sa faci la jobul tau) si minusuri (care sunt task-urile cu gandul la care te infiori de sila). Coloana de plusuri este cea pe care trebuie sa te concentrezi zi de zi. Imbunatateste-ti performantele in directiile respective, in speranta ca te vei specializa destul cat primesti insarcinari exclusive in „zona placuta”.

Citeste si:  Let's make the best of it ! Sau cum gustam dulceata ultimului nivel

A te afla intr-un loc de munca pe care il urasti poate fi extrem de stresant pentru tine, dar si pentru cei cu care iti imparti viata personala. Nu ar fi rau sa faci diferenta intre nervii de serviciu ce trebuie lasati acolo, la serviciu, si viata de dupa job care merita atentia ta totala si nestirbita.

Schimba ce se poate schimba, daca se poate schimba. Restul se accepta, daca se poate accepta. Bucura-te de activitatile de care te poti bucura. Daca esti pe zero la toate capitolele, renunta, nu esti nici prima, nici ultima. Data viitoare, foloseste-ti experientele si fa-ti job-ul asa cum ti-l doresti si asa cum esti tu.


6 Comentarii
  1. e adevart ca nu ai nevoie in companie de oameni demotivati si care isi urasc meseria. dar pana la urma cred ca aceste persoane ar trebui sa se gandeasca si la ziuia de maine… daca au norocul sa faca ceva atat de bine, sa castige pe masura, e pacat sa nu o faca. eu asa cred.

  2. Eu am un job destul de bine platit, pe care il fac cu succes, unde insa am ajuns dintr-o conjunctura pe care eu o consider nefasta, si fara sa fiu consultata (dupa o fuziune, urmata de o realocare de atributii si de o modificare de organigrama).

    Am scazut 1 treapta de management si mi s-a spus clar ca, desi sunt extrem de apreciata si nu se doreste deloc sa plec (din contra) totusi nu se va face nimic pentru schimbarea situatiei curente, iar eu nu am loc sa mai \\\”cresc\\\” inapoi, ci doar sa ma \\\”specializez\\\”.

    La un moment dat mi s-a promis ca voi face cursuri de specializare pe un domeniu conex, si sa incep sa mai fac si altceva decat fac deja (atat de perfect), insa brusc a picat si promisiunea asta si am fost iar amanata cateva luni (imi vor gasi ei ceva interesant de facut intre timp).

    Problema mea este ca sunt senior in firma si trebuie totusi sa raportez spre cineva care imi este sef fara sa aiba idee ce fac concret si fara ca eu sa pot invata ceva de la el.

    Am ajuns sa imi detest pozitia numai pentru ca nu a fost optiunea mea, si sunt disperata sa plec de aici, insa avand un job de nisa, nu se prea gaseste ceva similar pe piata (deci ar trebui sa accept salariu mult mai mic). Nu sunt inca definitiv demotivata, dar sunt dezamagita complet de modul in care m-a folosit managementul si de inconsecventa acestuia. Iar jobul ar fi super, daca eu nu l-as percepe ca pe o colivie in care ma zbat cu aripile taiate si fara speranta. Nu prea mai conteaza ca ma apreciaza si imi dau bani, daca nu am loc sa cresc.

    Ce ziceti de asta?

  3. Kiya, mi-ai dat cateva informatii foarte importante, ai zis ca \”iti detesti pozitia pentru ca nu a fost optiunea ta\”, ca \”nu esti inca definitiv demotivata\”, ca \”nu mai ai loc sa cresti\”, etc. Toate astea ma fac sa iti dau o sugestie: incepe ACUM sa-ti cauti altceva. Nu te gandi la faptul ca lucrezi pe o piata de nisa si ca tu insati esti specializata intr-un domeniu rar si probabil tehnic, ca la un lucru negativ, ci dimpotriva! Asta e avantajul tau, pe asta trebuie sa marsezi si fata de actualul angajator (daca mai e cazul) si fata de viitorul angajator. Asadar: incepe sa iti identifici piata, angajatorii pe care-i preferi in domeniu, evalueaza-ti perspectivele si, atunci cand se iveste posibilitatea unui nou job aproape sigur, du-te si poarta o ultima discutie cu angajatorul actual. Fii fair; spune-i care e situatia ta, spune-i ca din cauza acestei situatii, pe care tu ai semnalat-o in cateva randuri, ai inceput sa iti cauti altceva de lucru si ca daca situatia nu ia o turnura pozitiva pentru tine, cu perspective de crestere, nu vei avea incotro decat sa pleci in alta parte.
    Succes si tine-ne la curent… 🙂

  4. Crina, inteleg ca tu nu ti-ai gasit \”nisa\”, specializarea daca invidiezi pe cineva precum Kiya, care desi face f. bine ceea ce face, este demotivata si nefericita la job. Odata ce o sa iti gasesti si tu calea o sa intelegi ce inseamna sa fii implinita profesional si multumita de noua ta cariera. Bafta multa si tine ochii deschisi catre provovari! 🙂

  5. Cristina, multumesc mult pentru raspuns. Si eu am sentimentul ca trebuie sa caut ceva mai bun pentru mine (care sa ma incante din nou si sa imi dea entuziasm si incredere in viitor). Am inceput deja sa ma uit la optiuni, si se pare ca locul meu ar fi numai intr-o companie foarte mare (unde exista departamentul in care ma pot incadra eu) si care are deja bine definita politica interna vizavi de salariati si de \”career planning\” pentru acestia. Ocazional am fost contactata si de companii de recrutare, pentru posturi de middle management in exact astfel de companii, insa nu s-a definitivat nimic pana acum (chiar \”batusem palma\” acum un an cu o companie de telefonie mobila, si brusc a picat, din motive care imi scapa, mie mi-au zis ca nu a mai existat buget pentru post, asta dupa ce zisesera ca in 2 sapt ma asteapta la job).
    Va voi tine la curent, si multumesc mult inca o data. Chiar m-ati mobilizat sa devin activa in sensul rezolvarii acestei probleme care ma apasa.

  6. Kiya, si ce daca ai un ob de nisa? Nu e niciodata prea trziu sa inveti ceva nou. Mai ales ca tu ai deja unele abilitati (banuiesc), n-ai face decat sa schimbi domeniul. De curiozitate, ce anume faci?
    Eu intotdeauna am fost de parere ca e mai important sa-ti placa ce faci, sa-ti placa atmosfera, colegii, decat sa ai un salariu mare. Degeaba castigi bine daca job-ul e o corvoada. Ajungi stresata, nervoasa si nici macar nu mai ai chef sa te bucurii de banii pe care ii castigi.
    Succes!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.