Jean-Marie Le Clézio primeste premiul Nobel pentru literatura

Scriitorul francez Jean-Marie Gustave Le Clézio, considerat unul dintre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, a primit joi prestigioasa distincţie, a anunţat Comitetul de la Stockholm.

A fost premiat pentru că este „scriitorul desprinderii, al aventurii poetice ÅŸi extazului senzual, exploratorul unei lumi umane aflate deasupra ÅŸi dedesubtul civilizaÅ£iei predominante”, a precizat Comitetul Nobel.

Numele lui Jean-Marie Gustave Le Clézio, în vârstă de 68 de ani, era vehiculat intens miercuri seară, mai ales în mediile franceze, ca fiind un potenţial câştigător.

Le Clézio a început să scrie la vârsta de 7-8 ani. A devenit faimos la 23 de ani, cu primul său roman, „Procesul verbal”, care a fost nominalizat pentru Premiul Goncourt ÅŸi pentru care a primit premiul Renaudot în 1963. De atunci a publicat circa 50 de cărÅ£i, inclusiv povestiri, romane, eseuri.

Cariera sa poate fi împărţită în două perioade principale:

– Din 1963 până în 1975, Le Clézio a explorat teme ca nebunia, limbajul, scriitura, dedicându-se experimentărilor formei, influenÅ£at de contemporani ca Georges Perec sau Michel Butor. Imaginea publică a lui Le Clézio a fost cea a unui inovator ÅŸi a unui rebel, fiind omagiat de Michel Foucault ÅŸi Gilles Deleuze.

Citeste si:  Loc de munca in strainatate

– La sfârÅŸitul anilor ’70, stilul său a suferit o schimbare drastică. A renunÅ£at la experimentare, iar atmosfera romanelor sale a devenit mai puÅ£in chinuită, scriitorul abordând teme precum copilăria, adolescenÅ£a sau călătoriile, atrăgând un spectru mai mare de cititori. ÃŽn 1980, Le Clézio a fost primul câştigător al nou-creatului Prix Paul Morand, acordat pentru romanul „DeÅŸert” de către Academia Franceză.

Premiul Nobel pentru literatură, în valoare de 10 milioane coroane suedeze (echivalentul a 1, 02 milioane euro), este decernat din 1901, primul laureat fiind francezul Rene Francois Armand Prudhomme (Sully Prudhomme), poet ÅŸi filosof. Laureatii sunt anunÅ£aÅ£i în luna octombrie, în fiecare an, iar premiile sunt decernate în luna decembrie, în cadrul unor ceremonii fastuoase. Deliberările Academiei Regale suedeze au loc în cel mai deplin secret, nefiind disponibilă o listă de „nominalizaÅ£i”.

Anul acesta câştigătorul premiului Nobel pentru literatură s-a anunÅ£at pe fondul unei polemici legate de aÅŸa-zisul antiamericanism al Academiei sudeze, care ar bara calea unor mari nume ale literaturii de peste Ocean, cum ar fi Philip Roth. Câştigătorul premiului a fost anunÅ£at de către secretarul permanent al Academiei suedeze, Horace Engdahl, care are rolul decisiv în alegerea finală a laureatului. Rubricile specializate ale presei internaÅ£ionale au redat ÅŸi dezbătut pe larg în ultimele zile declaraÅ£iile pe care Engdahl le-a făcut într-un interviu acordat agenÅ£iei Associated Press în care i-a criticat pe autorii nord-americani. El îi consideră prea influenÅ£aÅ£i de cultura de masă, în timp ce literatura de peste Ocean i se pare „prea izolată, prea insulară”.

Citeste si:  Cum sa ai o relatie de cuplu armonioasa

„Statele Unite sunt prea izolate. Nu traduc suficient ÅŸi nu participă la marele dialog al literaturilor. Această ignoranţă limitează”, a spus Engdahl, adăugând: „Există literatură de calitate în toate marile culturi, dar nu se poate scăpa din vedere faptul că Europa, întotdeauna, este centrul lumii literare”.

Unii observatori nu au exclus însă ipoteza ca aceste declaraţii-şoc ale secretarului permanent al Academiei suedeze să fi fost făcute înadins, pentru a deruta, iar în realitate autori americani precum Philip Roth, Joyce Carol Oates, John Updike, John Ashbery sau Don DeLillo să-şi păstreze şansele intacte de a obţine joi prestigiosul premiu.

Citeste si:  Und emergem in week-end? 4-6 aprilie

Ce-i drept, în ultimii ani laureaţii au fost, în marea lor majoritate, europeni. Anul trecut Nobelul a fost obţinut de romanciera britanică Doris Lessing, iar ultimul american recompensat cu Nobelul pentru literatură a fost romanciera de culoare Toni Morrison, în 1993.

Anul acesta, scriitorul francez Jean-Marie Gustave Le Clézio, romanciera germană de orgine română Herta Müller, poetul sud-coreean Ko Un sau algeriana Assia Djebar, membră a Academiei franceze, au fost printre cele mai vehiculate nume în cercurile literare suedeze ca favorite la câştigarea premiului, potrivit AFP. La casele de pariuri cotaţiile indicau o altă ordine a şanselor. Astfel, poziţia de mare favorit o ocupa eseistul italian Claudio Magris, urmat de poetul libanez care publică sub pseudonimul Adonis, de scriitorul israelian Amos Oz şi de romanciera americană Joyce Carol Oates. Printre alţi posibili câştigători erau enumeraţi australianul Les Murray, peruanul Mario Vargas Llosa, japonezul Haruki Murakami sau italianul Antonio Tabucchi.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.