Marele Zid, ridicat din iubirea de mosie a imparatului Qin

Marele Zid Chinezesc e de departe cea mai voluminoasa constructie de pe Terra. Din Luna se vede asta, s-a spus, dar e un mit fals, au verificat unii care s-au dus pe Luna. Piramidele, Pentagonul, Casa Poporului sunt niste gandacei pe langa el. Are aproape 7.000 de kilometri lungime, e inalt de vreo 8 metri, iar grosimea variaza intre 4 si 8 metri. Ca varsta, mai are un piculet pana implineste doua milenii si jumatate.

In secolul V inainte de Hristos s-au construit primele elemente din componenta lui, turnuri si fortificatii amplasate din loc in loc, plus o portiune minuscula comparativ cu ceea ce avea sa ajunga zidul.

Imparatul Qin Shihuangdi, care a unificat, din sapte regate, marea China si a carmuit-o din 221 pana in 210, a unit si fortaretele punand zid intre ele si a extins zidul, de la Fluviul Galben, pe o lungime de 5.000 de kilometri, scopul de baza fiind apararea in fata mongolilor. Cifra estimativa a oamenilor morti la construirea zidului e de un milion. Forta de munca era alcatuita intr-o parte insemnata din raufacatori. Ganditi-va cum ar veni sa ridicati o constructie gigantica in munti, fara excavatoare si macarale… Pentru unificatorul Qin Shihuangdi, efortul a fost floare la ureche. Omul era convins ca va descoperi secretul nemuririi (sau ceva asemanator: isi propusese sa traiasca 10.000 de ani), ba chiar a organizat o expeditie marina grandioasa spre cautarea tineretii aproape vesnice, asa ca nu mai contau niste infractori morti, cand opera lor avea sa-l apere de invadatori zece milenii! Nu preconizase imparatul inventarea masinii capabile sa treaca zidul fara sa se izbeasca de el, avionul.

Citeste si:  Simona intra in bucatarie pentru Cioaca

Alti imparati, alte dinastii au extins constructia, au renovat-o pe imense portiuni. Lungimea maxima a zidului a pecetluit-o dinastia Ming, din secolul XIV pana-n XVI. Zidul avea paza permanenta, au existat vreo 40.000 de turnuri inaltate din el, iar chinezii pusi de veghe, cand vedeau ceva in neregula, vreun invadator, aprindeau focuri, asa semnalizau ei. Pana ar fi apucat dusmanii sa se cocoate pe ditamai zidul, macar o suta de mii de soldati chinezi tot ajungeau la fata locului.

Desi a fost folosit ca drum (inclusiv al matasii), marele zid nu mai poate fi astazi strabatut de la un capat la altul, din pricina deteriorarilor. Anumite portiuni ale lui stau la dispozitia turistilor. In dreptul capitalei Beijing, spre exemplu, adica la 70 km mai spre nord. Cazati in Beijing pentru o suma modica si negociabila (la vreo 30 de euro pe noapte locul la hotel), evident ca mai aveti de vizitat vestigii sau noutati cat sa nu va ajunga timpul, cat ar fi el de lung.

Citeste si:  Mediu de studiu bun

Orasul Interzis (vizitarea lui e permisa!) a fost vreme de opt secole resedinta imparatilor chinezi. E un complex, un palat cu 9.999 de incaperi, dintre care 8.000 au fost restaurate in zilele noastre. E inconjurat de un sant cu apa si un zid un piculet mai inalt ca Marele Zid,/b>.

De la Confucius la Mao Zedung, marii conducatori chinezi au grandioase cladiri comemorative, temple sau mausoleuri, dupa caz. Piata Tin Anmen, cea mai mare din lume, alte temple, gradini…

De la Bucuresti la Beijing, cu o escala, faci cel putin 13 ore cu avionul, la un pret de pana-n 700 de euro. Perioada anului cea mai placuta e septembrie-octombrie, cu temperaturi frecvente de 20-25 de grade Celsius Ziua. Verile sunt prea calde si umede, iar iernile prea geroase.

Citeste si:  Paris isi achizitioneaza un shaman

Sa ne intoarcem la Qin Shihuangdi. 11 ani a condus imperiul care si-a luat numele de la al sau, Qin. In prealabil, 16 ani statuse pe tronul statului sau mai mic, urcat acolo la varsta de 13 ani. A standardizat moneda, unitatile de masura, osiile carelor. A ars papirusurile si i-a prigonit pe scriitori si filozofi. Leacul de moarte nu l-a gasit, asa ca a murit si l-au ingropat. Vreme de secole, n-a stiut nimeni unde anume. In 1974, un taran chinez care fora sa faca o fantana a descoperit ceea ce a fost pentru el izvorul celebritatii nationale si al bunastarii: sala mortuara a lui Qin. Vreo 6.000 de soldati de teracota, fie calari, fie pedestrasi, il apara pe imparat. 700.000 de oameni in carne si oase au lucrat la armata asta. Minunea arheologica se gaseste langa Xi’an, aproape de Beijing, doar 12 ore de mers cu trenul.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.