Noii sefi, vechii subordonati

Relatiile sefi – subordonati difera de la companie la companie, de la sefi la sefi, de la subordonati la subordonati. Difera prin politica interna a organizatiei, prin metodele de (sub)ordonare, prin felul in care partile inteleg comunicarea si colaborarea in probleme de serviciu. In plus si mai ales, difera prin subiectivitatea din fiecare din noi, prin relatiile personale care se formeaza si prin reactiile pe care cele doua parti implicate, sefi – subordonati, si le starnesc reciproc: simpatie, antipatie, respect, frica, prietenie chiar, intimidare. La sfarsitul zilei insa, relatiile sefi – subordonati se reduc la pure relatii intre oameni, tinand cont de cele cateva diferente si nuante: mediu profesional, obligatii de serviciu, subordonarea implicita si contractuala a unuia dintre ei fata de celalalt.

De curand, am stat de vorba cu un proaspat project manager care a urcat ierarhic in cadrul echipei de 8-10 persoane pana la aceasta pozitie de coordonare. El a facut parte din aceeasi echipa condusa de un alt project manager pana nu de mult, ii cunoaste pe membrii ei, s-au coalizat de multe ori impotriva fostului sef, a legat relatii stranse cu o parte din ei in timp ce cu o alta parte mai putin, etc. Acum este in situatia in care trebuie sa ii coordoneze pe toti ca echipa, sa fie impartial, sa le castige respectul in aceeasi masura, intr-un cuvant sa devina managerul ideal. Metodele sale nu sunt ca „la carte”. Nu se acomodeaza cu mediul pentru ca il cunoaste deja, nu se acomodeaza cu echipa pentru ca sunt putine lucrurile despre membrii ei pe care nu le stie deja, nu mai e nevoie sa studieze piata si concurenta, etc. El se confrunta insa cu dezavantajul de a fi un proaspat sef ai colegilor lui, actualmente, subordonati ai sai.

Citeste si:  Zodiile si intalnirile cu extraterestrii

O reactie generala a oamenilor, o reactie instinctiva este cea legata de frica de autoritate, iar conform studiilor, aceasta este ceva mai accentuata la noi in tara. Am urmarit un studiu la un moment dat care indica o frica mai accentuata a romanilor fata de alte popoare europene cu privire la autoritati, oficialitati (politie, armata, personaje importante, cunoscute si puternice, gen politicieni) si, implicit, sefi care sunt priviti ca oameni influenti, care au puterea de a schimba destinele celor pe care ii conduc. Nu am sa intru in amanunte cu privire la explicatia ce sta la baza acestei reactii mai accentuate la romani. M-am gandit insa la acest lucru in contextul discutiei despre noii sefi, vechii subordonati. Optica fostilor lor colegi si actualilor lor subordonati fata de ei este radical schimbata daca dam crezare studiului referitor la teama de autoritati.

Citeste si:  Oana Zavoranu i-a spus adio lui Vadim

Ganditi-va ca un om poate fi azi un bun coleg cu care imparti bune si rele, cu care il comentezi pe seful vostru, care te acopera atunci cand vrei sa chiulesti putin de la birou in interes personal, iar maine, acelasi om poate ocupa pozitia „ingrata” si dorita de amandoi in aceeasi masura. Totul se schimba peste noapte, ia o alta amploare, o alta directie. Cuvintele cheie in acest caz sunt „acelasi om”, persoana nu se schimba, se schimba doar statutul profesional, doar ierarhia si sarcinile de serviciu. Felul in care partile aleg sa gestioneze o relatie deja consolidata, deja formata, cum spuneam, difera de la companie la companie, de la sefi la sefi, de la subordonati la subordonati, prin politica interna a organizatiei, prin metodele de (sub)ordonare, prin felul in care partile inteleg comunicarea si colaborarea in probleme de serviciu.

Citeste si:  C.T. Popescu si Mircea Cartarescu vor prezenta, la Institutul Francez, volumul "Floarea de menghina"

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.