Munchen, capitala a landului Bavaria, a fost atestat documentar intaia oara in 1158. In 1327 a ars complet si a fost recladit din temelii. In 1759 s-a infiintat Academia Bavreza de Stiinte, dar cum o institutie academica nu s-a dovedit suficienta pentru Munchen, in 1826 a fost ianugurata Universitatea Landshut.
In 1882, in Munchen a fost introdusa iluminarea electrica. Informatia asta am gasit-o fara detalii. Probabil au pus atunci un bec sau o lampa electrica de proba, fiindca primul oras european iluminat public in toata puterea cuvantului a fost Timisoara, iar evenimentul a avut loc in 1884. In orice caz, vestita echipa de ftobal Bayern a celebrat un secol de la primul bec montat in Munchen intalnind, in 1982, in Cupa Campionilor Europeni, Universitatea Craiova, prima echipa romaneasca ajunsa in primavara competitiei. La Craiova, organizatorii meciului au avut nesabuinta sa redea in programul de joc, o mica tiparitura, declaratiile marilor fotbalisti Breitner si Rummenigge: Sa joci cu Universitatea este un blamaj si Regret ca am ajuns sa-mi petrec concediul in Romania. Cenzura a fost vigilenta, asa ca niste oameni de la club au fost nevoiti sa ia la mana zeci de mii de programe si sa suprime o pagina din ele spre a putea fi puse in vanzare… Bun, sa speram ca, la inapoierea din calatoria pe care o propunem, niciun roman sa n-aiba motive sa spuna „Regret ca mi-am petrecut concediul in Germania”.
Munchen e pe jumatate din Bucuresti, are peste 1,3 milioane de locuitori, dar, daca punem la socoteala si turistii care calca orasele acestea doua, Munchen iese clar pe primul loc. Doar de Oktoberfest are vreo sase milioane de vizitatori. Marienplatz, adica Piata Maria, cuprinde noua si vechea primarie a Munchenului. Cea noua are in turn un ceas cu figurine miscatoare si clopotei. Biserica Peterskirche si catedrala Frauenkirche, ambele cu varsta trecuta de sase secole, au turnuri de aceeasi inaltime, 99 de metri. In 2004, consiliul local a luat decizia ca nicio cladire care se va mai ridica in Munchen sa nu fie mai inalta de 99 de metri.
Kunstareal e un cartier dedicat muzeelor. Din centrul orasului pana la lacul Starnberg distanta e de 30 km. O puteti parcurge cu metroul. Gradina Englezeasca, un urias parc din centru, proiectat la inceputul secolului XIX, a devenit vestit si pentru ca, de vreo douazeci de ani, in partea centrala a lui vin oameni si practica nudismul liber. Daca veti merge sa faceti Revelionul la Munchen, s-ar putea, totusi, sa nu-i gasiti la datorie. Puteti doar sa prospectati terenul si sa reveniti mai la vara.
Avem, in Munchen, Palatul Nymphenburg. Nascut in aceasta cladire, in 1845, Regele Ludwig al II-lea al Bavariei a construit alte si alte palate sau castele: Neuschwanstein, Herrenchiemsee si Linderhof. Bun prieten si admirator al lui Richard Wagner, Ludwig al II-lea a cautat sa refaca vechile castele ale cavalerilor germanici. Arhitectura e din prima jumatate a mileniului trecut si castelele sunt in munti, in locuri greu accesibile (la bietii turisti nu s-a gandit!). Si totusi, dotarile tehnice ale castelelor depasesc epoca, Ludwig al II-lea fiind un inainte-mergator in domeniu.
Castelul Neuschwanstein a fost prevazut cu instalatii sanitare, lifturi, instalatie de incalzire centrala, o bucatarie care si azi pare moderna… Altfel, Sala Cantaretilor, si nu doar ea, are decoruri inspirate din operele lui Wagner. Toate decorurile incaperilor, cu motive romantice, sunt impresionante. Pe biletul de intrare, orice vizitator are trecut un numar de ordine si o ora. La poarta, un panou electronic afiseaza cand iti vine randul. Nimic uimitor cand e vorba de germani: ora trecuta pe bilet coincide cu aceea la care intri. Acest sistem nu a fost, totusi, proiectat de vizionarul rege Ludwig al II-lea. Castelul Neuschwanstein i-a servit drept inspiratie lui Walt Disney cand a facut „Frumoasa din Padurea Adormita“ si a ajuns finalist in disputa pentru desemnarea celor sapte minuni ale lumii moderne. Ca si Bayern in fata lui Chelsea, a pierdut in finala.
Dac-am vorbit de revelion, sa vedem oferta de meniu pentru aceasta festivitate a unui restaurant traditional bavarez, cu muzica live si program de dans:
– cocteil de bun venit
– supa-crema de castane coapte cu creveti si oua
– muschi de vita Stroganoff cu sos Burgundy si smantana, sfecla rosie, chiftelute de orez, castraveti
– inghetata de mango, spuma de ciocolata, prajitura de ciocolata cu mango.
Toata distractia asta costa 99 de euro, bautura platindu-se separat. Sa speram ca, la fel ca-n cazul turnurilor de 99 de metri, suma de 99 de euro sa insemne limita maxima a unui meniu de revelion la Munchen.