fbpx

Sa nu ne luam prea in serios

„Don’t take yourself too seriously”, varianta in engleza daca vreti, asta e deviza pe care cred ca ar trebui sa ne-o repetam continuu atunci cand suntem in mijlocul unei crize – profesionale ori personale. Intrucat domeniul meu trateaza aspectele profesionale, ma voi multumi sa fac referire la acestea, cu atingeri minore la cele personale, cu mentiunea insa ca totul se aplica si la acestea din urma.

Simt nevoia sa detaliez. Nu vreau sa ma intelegeti gresit: problemele cu care ne confruntam la serviciu sunt reale, serioase si ne consuma psihic. La serviciu, ne simtim adesea stresate, suprasolicitate si insuficient apreciate. Imaginea poate fi completata si de o nemultumire de sine generala sau de nemultumiri personale, in familie, etc. In oricare dintre noi, zace o perfectionista, fiecare dintre noi este un dictator in miniatura atunci cand vine vorba de asteptarile pe care le avem de la noi insine. Vrem sa reusim! Vrem sa fim cele mai bune! Vrem sa ne dovedim noua insine in primul rand ca putem atinge performanta profesionala la care ne-am inhamat!

Citeste si:  Sfaturi pentru cariera femeilor

Felul in care ne afundam in fiecare zi in probleme din ce in ce mai „grave” carora le gasim din ce in ce mai greu solutiile si care ne apasa, contribuie la degradarea starii noastre de fericire si multumire de sine. Munca si implicarea apasatoare in munca sunt in direct raport cu gradul de nemultumire.

Ati observat ca exista oameni care parca ar fi conectati la sursa mondiala de fericire si multumire de sine? Parca au o relatie speciala cu zona de veselie, optimism si fel pozitiv de a privi si de a trai.

Aceasta atitudine insa se formeaza in timp sau se cultiva zi de zi, nu se cumpara de la supermarket. Traim in lumea in care traim, imperfecta, cu probleme reale si greutati. Atitudinea fericita si optimista trebuie sa se adapteze la factorii externi. Fiecare avem retete proprii, care insa nu trebuie sa ii agreseze pe altii si sa le creeze disconfort. Cred ca stim cu totii cum arata cei care se iau prea in serios, nu?

Citeste si:  Job-uri sezoniere

Vorbesc despre ei insisi la a treia persoana sau, mai rau, folosesc pluralul regal. „Suntem foarte aproape sa dam lovitura cu proiectul asta. Suntem foarte mandri ca am reusit ceea ce altii nici nu sperau”. Daca intrebi „care „noi”?” vor raspunde „noi, echipa”, dar noi stim mai bine ca de ei insisi e vorba, nu?

Vorbaria multa, importanta si inutila agitatie de la petrecerile de firma. Oamenii au venit sa se simta bina si sa se imprieteneasca, nu sa ii vada pe ei impopotonandu-se. Dar cadrul important cu parfum de bauturi alcoolice sunt mediul perfect pentru a se da in spectacol in cel mai pur stil clasic. De la haine la tonul ridicat si rasul zgomotos, totul ii da de gol: se iau prea in serios si pe ceilalti ii devalorizeaza net.

Vorbitul la telefon tare, pronuntand nume influente si de „impact” in fata audientei. Dau comenzi, ordine, striga porunci categorice umilului cu care vorbesc. Ii amintesc acestuia de marile lor realizari, de orele lungi in care a stat sa termine nu stiu ce proiect, doar ca acum sa strice unul ca el totul.

Citeste si:  Poarta Sarutului - cale de trecere spre alta lume

Un alt semn ca unii se iau prea in serios este nevoia pe care o au de a le aminti colegilor ca au ajuns prea sus pentru a petrece timp cu ei in afara orelor de program. Orice activitate li se pare desueta si mult sub nivelul lor intelectual sau financiar. Nu contenesc sa fluture noile sau vechile lor taskuri profesionale in proiecte „vitale pentru firma”, care nu le mai permit sa se distreze atat de mult cat ar dori si atat de mult cat o fac altii ca noi, care nu sunt atat de incarcati.

Nu va luati prea in serios. Veti pierde copilul din voi si mult mai mult de-atat. Fiti sinceri: sunteti oameni, nu traiti pentru a munci, ci pentru a trai mai bine!

Un comentariu

Lasă un răspuns la dan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.