fbpx

Saptamana suna… frantuzeste

Vestea proasta este ca mai avem o saptamana de campanie electorala, vestea buna este ca putem apasa butonul off al telecomenzii si sa ne permitem luxul de a viziona filme de calitate. In perioada 26 noiembrie-3 decembrie se desfasoara Festivalul Filmului Francez din Bucuresti, la Sala Elvira Popescu (B-dul Dacia nr. 22) a Institului Francez, la Cinema Studio (B-dul Magheru nr. 29) si la Cinema Europa (Calea Mosilor nr. 127), din Bucuresti, dupa care filmele vor pleca la Timisoara, Cluj si Iasi.

Ajuns deja la cea de-a 13- editie, festivalul de anul acesta aduce in atentia noastra 20 de scurt metraje si 40 de lung metraje, numarand printre protagonisti deja celebrii actori Charlotte Gainsbourg (cele mai cunoscute filme ale sale fiind The Little Thief, Jane Eyre, 21 Grams, I’m not There, Antichrist) si Charles Berling (Je reste, Un jeu d’enfants, Obsession, Pullman paradis). Laurentiu Bratan, presedintele Asociatiei Estenest si colaborator al Institutului Francez, care a realizat selectia filmelor, ne propune de asemenea si o serie de documentare, marca Bernard Tavernier, dar si prezentarea unor filme regizate de Piotr Kamler (Chronopolis si cinci scurt metraje), de catre animatorul Radu Igazsag. Printre numele sonore ale regizorilor de la Festialul Filmului Francez din 2009, se numara si Danis Tanovic, Patrice Leconte, dar si cel mai varstnic regizor din lume – Manoel de Oliveira (102 ani) – cu ultimul sau film, Singularites d’une jeune fille.

Citeste si:  Sun Plaza a intrat in Guinness World Records

Si anul acesta, selectia filmelor prezentate in premiera sau avant-premiera, la Festivalul Filmului Francez se dovedeste a fi una foarte inspirata. Nu o sa incerc acum sa-mi dau cu parerea despre niciun film in parte (care a rulat pana azi) si nici nu o sa marturisesc vreo poveste, lasandu-va pe voi sa le savurati.

Pot aduce insa cateva argumente general-valabile pentru care ar fi indicat sa vizionati cat mai multe filme posibile. In peliculele prezente la festivalul din acest an va va izbi emotional actiunea simpla care se incalceste insa intr-o complexitate psihologica deliranta. Filmele frantuzesti nu sunt filme, sunt poezie. Vei cunoaste personaje vii, autentice, caracterizate printr-o tipologie dizolvata intr-o realitate a carei magie o percepem din ce in ce mai rar ca fiind efectiva, din cauza unui ritm alert si sufocant de viata, de informatie care trebuie acumulata.

Veti regasi in aceasta perioada pe ecranele cinematografelor propriile drame, semnate de regizori si scenaristi valorosi si interpretate de actori talentati, nedispusi sa faca niciun fel de compromis atunci cand vine vorba de arta in adevaratul sens al cuvantului. Fie ca este vorba despre drama unei mame-prostituata (Jeanne Dielman, 23 Quai du Commerce, 1080 Bruxelles), de prizonieri politici (La Véritable histoire du chat botté ), de framantarile unui copil care a renuntat la copilarie (L’Effrontée) sau de orasul pierdut in spatiu, in care oamenii fabrica timpul (Chronopolis), ideile se amesteca intr-un vartej naucitor, devin personaje la randul lor, care castiga si pierd batalii, sunt victime ale iluzoriului sau mari eroine intr-o existenta obiectiva.

Citeste si:  Weekend dansant in Poiana Urbana

Filmele frantuzesti au finaluri sfasietor de triste sau coplesitor de fericite, insa niciodata in aceeasi masura mediocra a happy-end-urilor hollywoodine, pentru ca in filmele frantuzesti „se impinge” – deloc fortat – in fata telespectatorului substanta, intr-un mod fie subtil, fie brutal, insa intotdeauna plin de farmec. Ceea ce ma imbogateste de fiecare data spiritual atunci cand ii permit unui film sa-mi recite din viata, sunt gesturile marunte, simple, dar pline de semnificatie, de simboluri tainuite, care descifreaza sufletul, iar in filmele selectate la acest festival veti da nas in nas cu o astfel de abordare.

Oferta programului Festivalului Filmului Francez este generoasa, este ambitioasa si foarte izbutita. Avem parte de pasiune, de singuratate, de sex, de maretie si de violenta intelectuala. Suntem luati pe sus si purtati spre noi insine, spre partea necunoscuta din noi sau intalnita la un moment dat si data uitarii.

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.