Scriitorii din intreaga lume se mobilizeaza pentru a-l sprijini pe Nedim Gürsel

Nume mari ale literaturii contemporane se solidarizează cu Gürsel, într-o petiţie găzduită de site-ul MEL (Casa Scriitorilor şi a literaturii din Franţa), după ce, săptămâna trecută, scriitorul Marc Levy a scris o pledoarie în apărarea lui Nedim Gürsel, care va fi judecat pentru blasfemie.

Scriitori celebri precum laureatul din 2009 al Nobel-ului pentru literatură, Jean-Marie Gustave le Clézio, Bernard-Henri Lévy, Olivier Mongin, Edgar Morin, Antonio Muñoz Molina, Erik Orsenna, Antonio Tabucchi şi Tzvetan Todorov semnează petiţia care denunţă opresiunea contra libertăţii literare, în Turcia.

Orhan Pamuk, el însuÅŸi trecut printr-o experienţă similară în Turcia, se alătură protestului, care semnalează cazul unui scriitor care poate suferi consecinÅ£e politice, doar pentru că a scris cartea „Fiicele lui Allah”, ce va apărea ÅŸi la ediÅ£iile du Seuil, în octombrie 2009. Până luni, la ora 14.00, 253 de semnatari s-au solidarizat cu scriitorul turc.

Citeste si:  10 sfaturi pentru fi un angajat mai fericit

Nedim Gürsel riscă să petreacă între 6 ÅŸi 12 luni în închisoare, după ce un tribunal turc îl va judeca, începând cu 5 mai, pentru ofensă adusă securităţii naÅ£ionale ÅŸi moralei publice, în romanul „Fiicele lui Allah”.

Scriitorul a adresat el însuÅŸi, la finele săptămânii trecute, o scrisoare deschisă premierului Recep Tayyip Erdogan, în care explică, punctual, fragmente întregi din romanul incriminat, „Fiicele lui Allah”. „De câte ori să vă amintesc că am scris un roman, nu un manual de teologie?”, a întrebat, retoric, scriitorul, care-ÅŸi vede astfel periclitată libertatea de a se interoga, pur literar, asupra religiei.

Raportul Diyanet, publicat în Turcia, incriminează în termeni extrem de duri ÅŸi minuÅ£ioÅŸi romanul „Fiicele lui Allah”, etichetat ca un text care „aruncă în ridicol pe Dumnezeu, profeÅ£ii, sfinÅ£ii apostoli, principiile religioase, cărÅ£ile sacre ÅŸi cultele religioase”. Una dintre expresiile incriminate, de pildă, este formularea „mic Allah”, despre care Gürsel spune că este doar o adresare afectivă, parte a unui dialog tată-fiu. ÃŽn plus raportul pune la zid faptul că romanul vorbeÅŸte despre incapacitatea profetului Abraham de-a nu avea copii, fapt care apare ÅŸi în textul coranic.

Citeste si:  Oameni si sufletele de langa

„Fiicele lui Allah”, carte vândută în peste 30.000 de exemplare în Turcia, spune povestea profetului Mahomet ÅŸi a naÅŸterii religiei musulmane, punând în corelaÅ£ie credinÅ£a cu violenÅ£a în Islam. Bazându-se pe articolul 216 al Codului penal al Turciei, adoptat cu trei ani înaintea demarării negocierilor cu Uniunea Europeană, parchetul turc a decis că Gürsel a adus „atingere publică valorilor religioase”. Rezident la Paris, Gürsel coordonează cercetările în cadrul CNRS (Centre National de la Recherche Scientifique ) ÅŸi predă literatură turcă la Sorbona. ÃŽn vârstă de 57 de ani, scriitorul a semnat 30 de cărÅ£i de diferite genuri, traduse în 12 limbi.

Citeste si:  Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armeneasca

Conflictul Turciei cu scriitorii ei nu este singular, Iranul fiind alt stat care a pornit un proces celebru contra lui Salman Rushdie, autorul „Versetelor satanice”. ÃŽn 1989, ayatollahul Khomeini a dat un verdict religios (fatwa) care îl condamnă la moarte, iar o fundaÅ£ie din Iran a oferit chiar o recompensă de un milion de dolari pentru moartea lui Rushdie, suma fiind dublată în 1997.

În Turcia, laureatul Nobel Orhan Pamuk a fost nevoit să-şi abandoneze ţara în 2005, după ce a criticat două episoade sângeroase, genocidul armenilor din 1915 şi un atac asupra minorităţii kurde. Revenit în Turcia, Pamuk a fost acuzat de procurori pentru insulte aduse ţării, dar procesul a fost ulterior abandonat şi datorită personalităţilor culturale din Europa, care i-au luat apărarea.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.