Starea libertăţii religioase a rămas neschimbată în România în ultimul an şi, deşi există legi în general respectate în acest sens, drepturile anumitor grupuri religioase întâmpină unele restricţii, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe 2008.
Documentul publicat pe site-ul Departamentului de Stat conţine secţiuni informative despre împărţirea populaţiei pe confesiuni, legislaţia, restricţiile în domeniul libertăţii religioase, abuzurile şi discriminările motivate religios şi politica Statelor Unite în România în acest domeniu.
Raportul arată că în România nu s-au înregistrat schimbări în acest domeniu de la data publicării raportului precedent, în toamna anului trecut. Minorităţile religioase continuă să susţină, în mod credibil, că reprezentanţii de la nivelurile inferioare ale Guvernului le pun obstacole în ceea ce priveşte prozelitismul şi alte activităţi religioase, deşi acesta nu este nici interzis explicit, nici definit clar în lege.
Pe de altă parte, Guvernul român continuă să facă diferenţe între grupurile religioase recunoscute şi cele nerecunoscute, iar condiţiile de înregistrare şi recunoaştere a unui grup religios continuă să fie greoaie. Unele organizaţii internaţionale, ONG-uri româneşti şi reprezentanţi ai unor minorităţi religioase au criticat legea din decembrie 2006 cu privire la libertatea de religie, intrată în vigoare în ianuarie 2007, pentru că instituţionaliza discriminarea minorităţilor religioase şi instituia numeroase obstacole pentru recunoaşterea oficială a acestor grupuri.
Retrocedările proprietăţilor Bisericii Greco-Catolice confiscate în timpul regimului comunist în 1948 şi transferate Bisericii Ortodoxe au continuat să fie o problemă. În general, Biserica Ortodoxă a continua să refuze să retrocedeze bisericile pe care le-a primit de la Biserica Greco-Catolică, arată raportul, care adaugă că BOR şi-a folosit adesea influenţa pentru a face presiuni asupra grupurilor mici sau oficialilor guvernamentali. Raportul remarcă, pe de altă parte, că unele grupuri religioase au continuat să acuze autorităţile locale că amână să elibereze permise de construcţie, pe baza religiei.
Au existat şi informaţii despre abuzuri sau discriminări bazate pe confesiunea religioasă, şi incidente în care Biserica Ortodoxă Română a dat dovadă de ostilitate faţă de alte biserici şi a criticat prozelitismul practicat de protestanţi şi alte grupuri religioase.
Pe de altă parte, Guvernul a continuat să facă progrese spre recunoaşterea istoriei Holocaustului în ţară, inclusiv prin implementarea recomandărilor din 2004 a raportului Comisiei Wiesel.
Guvernul americani menţine un dialog cu Guvernul român despre libertatea de religie, ca parte a politicii sale generale de a promova drepturile omului în lume, arată raportul. Ambasada Statelor Unite la Bucureşti a continuat să îşi exprime îngrijorarea pentru eşecul Guvernului de a asigura retrocedarea completă a proprietăţilor religioase. Ambasada a încurajat însă ferm eforturile de a recunoaşte istoria Holocaustului în ţară.