Capitala Suediei, Stockholm, se afla in locul unde si-au dat intalnire Marea Baltica si lacul Malaren. Orasul contine 14 insule aflate la mica distanta una de alta, astfel ca trecerea intre doua insule vecine se face pe pod. Podurile Stockholmului sunt mai multe decat strazile unei comune mari: 57.
O treime din Stockholm o reprezinta apa, sarata sau dulce, iar o alta treime – zonele verzi, naturale sau create de om, cum ar fi parcurile. In secolul XVII, Regina Kristina a dat cetatenilor din Stockholm dreptul de a pescui cat vor. Legea opereaza si-n ziua de azi. Din 1970, pe teritoriul acvatic al Stockholmului au fost adusi peste 800.000 de somoni si pastravi de mare, aceeasi fiind si populatia umana a capitalei suedeze. Apele n-au facut cunostinta cu poluarea, ele sunt limpezi si curate in tot orasul, iar lumea pescuieste chiar si in zona centrala. Si n-o face ca pe un prilej de distractie, chiar prinde peste, sunt oameni care din asta traiesc.
Polul atractiei turistice il reprezinta insula Djugarden, vizitata anual de zece milioane de oameni veniti din afara Stockholmului. In 1891, aici a fost fondat muzeul in aer liber Skansen. A fost prima institutie de acest gen din lume si, evident, nimeni nu s-a gandit intre timp s-o desfiinteze. In afara de cladiri vechi si obiecte, muzeul gazduieste specii de plante si animale care nu mananca oameni. Pe aceeasi insula se gaseste Vasa, nava construita in 1628 si capabila si azi sa navigheze, fara sa fi fost reconditionata.
Copiii nu puteau fi neglijati: Grona Lund e parcul lor de distractii. Lacul Isbladskarret, tot de pe insula Djugarden, e paradis pasaresc. Intre zecile de specii care pot fi vazute aici, se disting egretele.
Centrul istoric al Stockholmului, Gamla Stan, conserva perfect arhitectura medievala: aleile pavate cu piatra cubica trec printre cladiri seculare. Cladirea ASE-ului din Bucuresti, cu bila ei de pe acoperis, paleste fata de Ericsson Globe, cea mai mare cladire sferica din lume: diametrul ei este de 110 metri, iar inaltimea – de 85. Ericsson Globe e sala a sporturilor si a fost ridicata in doi ani si jumatate. (Turistilor care cauta un record la extremitatea opusa le sugeram Craiova: sala polivalenta a oltenilor a ars in anul 1994, si nici pana-n ziua de azi n-a fost redata in folosinta.)
Si in Stockholm ard cladiri. A patit asta, in 1697, Palatul Regal – Kungliga Slottet, daca vreti sa-i spuneti pe limba lui – si s-a reinaltat pe propria-i cenusa. Astazi, palatul e resedinta regala si punct de lucru, dar si obiectiv turistic, o parte a lui putand fi vizitata de catre public. Aceasta parte contine cinci muzee, dar atractia principala o constituie niste exponate vii, care participa la ceremonia schimbarii garzii regale.
Firi introvertite si sobre, suedezi n-au gondolieri care canta si fac galagie cautand sa atraga clientii. Asta nu inseamna ca in Stockholm nu te poti plimba cu barca. O asemenea excursie dureaza doua ore. Iar daca insulele Stockholmului nu va sunt suficiente, urcati-va in feribot si mergeti, cale de vreo 70 de kilometri, in Arhipelagul Stockholm: 24.000 de insule si insulite va asteapta, doar timp sa aveti sa puneti piciorul in toate!
Clima din Stockholm il face o destinatie excelente pentru turistii care urasc verile caniculare. Aici, in anotimpul cald, temperatura nu depaseste 22 de grade Celsius. Oamenii activi sunt bineveniti in capitala Suediei. Pe langa faptul ca relieful orasului predispune la mersul pe jos, turistii vor avea timp cu nemiluita sa viziteze toate obiectivele pe lumina naturala. Vara, soarele rasare la trei si jumatate dimineata si apune la zece seara!
Mi-a placut mult articolul si ma determina sa vizitez orasul.
la fel pot spune si eu. superb. nici nu stiam ca au atata timp lumina. oare nu e ciudat?