TARGUL MARTISORULUI Muzeul National al Taranului Roman

De la firul rasucit, alb si rosu, la martisorul virtual…

Martisor, Martisug sau Mart era consemnat de Simion Florea Marian, unul din etnologii importanti ai inceputului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la romani, dar si la bulgarii si albanezii din Balcani – obicei pe care taranii il repetau in fiecare inceput de primavara ca semn protector impotriva bolilor si a nenorocului. Copiilor li se lega o moneda de argint la mana cu un fir rasucit de lana sau de bumbac alb si rosu, ca sa fie feriti de boala, pe care acestia il legau, dupa 12 zile, in pom, ca sa fie pomul roditor, iar vitelor li se agata acelasi fir rosu cu alb, ca sa fie sanatoase si, la fel, bune de rod. Preluat de lumea urbana si devenit moda, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier si podoaba, tinut la piept, primit ca suvenir si, mai nou, cadou.

Citeste si:  Horoscopul saptamanii 30 iunie - 5 iulie

Povestea martisorului supravietuieste, in diferite forme, pana in contemporaneitate: de la firul simplu rasucit in alb si rosu, pana la martisorul virtual.

De cativa ani, Targul martisorului de la Muzeul Taranului nu mai face parte din categoria targurilor mici, specializate, dat fiind ca, in tot acest timp am primit la fiecare noua editie, peste 500 de solicitari de participare. Intrat in obisnuinta publicului bucurestean, Targul martisorului a oferit publicului, prin criteriile de selectie care au vizat valoarea obiectului handmade si inovatia, un grad de creativitate care a situat participantii in sfera artistica si a unui mestesug capabil sa fie reinnoit cu diverse valente si sa comunice cu expresivitate, imaginatie, simt al umorului, o buna stapanire a materiilor cu care sunt create.

In toti acesti ani, ne-am obisnuit publicul cu o oferta foarte bogata, usor reperabila prin diversitatea si unicitatea martisoarelor, fie ca au avut ca sursa de influenta lumea taraneasca, fie ca au conturat noi forme ale creativitatii urbane (de la obiectul manufacturat, la amprenta unui design contemporan, de la semnul zodiacal sau trifoiul norocos la banda desenata sau personaje din mitologia taraneasca si urbana). Am fost mereu interesati si de aducerea in atentia publicului cumparator a anumitor categorii de martisoare care trimit la o serie de revizitari ale trecutului recent, ca de exemplu, martisorul de oras, martisorul rustic, martisorul crosetat sau tip goblen, martisorul de Fond Plastic, martisorul traditiilor reinventate sau miniaturile din sticla ale anilor optzeci, ca un contrapunct la creatiile ultimilor ani in care principala expresie este cea a obiectului handmade.

Citeste si:  4 pasi in organizarea nuntii

Povestea martisorului a continuat sa se re/scrie in snururi simple alb-rosii, monede prinse in cusaturi, fire de lana, fetru, lut si lemn, hartie manuala, piele, plastic, metal si, in fine, orice materii reciclate si interesant exploatate.

Ca de obicei, insotim targul cu gusturi proaspete si dulci de turta dulce, kürt?s kalács, mere si prajituri de casa, suc natural de mere, miere si dulceturi.

Citeste si:  Dintr-o plaja larga de oferte, cel mai tare atrage Copacabana

Si ajutam prin invitarea gratuita la targ – in limita spatiului disponibil pentru acestea – scoli, fundatii, asociatii, organizatii care au ca obiect de activitate actiuni avand caracter umanitar si sprijin pentru categorii defavorizate.

Ateliere de creativitate:
28 februarie, orele 11.00 – 12.00, Atelier de facut snururi de martisor, cu Ruxandra Grigorescu, la Atelierul de creativitate (pentru copii).
1 martie, orele 11.00 – 12.00, Atelier de facut snururi de martisor, cu Genoveva Sauciuc, la Atelierul de creativitate (pentru copii si adulti).

Orarul targului: 27 februarie – 2 martie 2014, orele 10.00 – 18.00.
Bilet de intrare: 4 lei pret intreg, 2 lei pret redus (elevi, studenti, pensionari)


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.