fbpx

Tanzania: tura de safari si zapezile de pe Kilimanjaro

La o zvarlitura de bat de Ecuator (ne raportam la scara globala, asta inseamna vreo 350 de kilometri), in tinutul verii perpetue, Kilimanjaro le permite africanilor sa vada ceea ce nu mai vad nicaieri in centrul continentului lor: zapada. De aceea se si cheama, pe romaneste, Muntele Alb.

Popularizat de celebritati precum Ernest Hemingway si Andreea Marin, cel mai inalt pisc al Africii se ridica din campie si atinge aproape 6 kilometri in inaltime. Se afla in emisfera sudica, pe teritoriul Tanzaniei, si poate fi urcat inclusiv de turistii fara cine stie ce experienta in alpinism. Si daca tot am ajuns in Tanzania, profitam de faptul ca o alta atractie a turismului asa-zis extrem isi da mana cu aceea a escaladarii Acoperisului Africii: safari-ul. Din limba locala, safari se traduce prin calatorie. In principal, asta si fac oamenii care participa la o tura de safari, calatoresc in masini prin salbaticie. Unii mai si vaneaza, dar bineinteles ca grosul turistilor care adera la aceasta oferta n-ar indrazni sa stea nici macar cu pusca-n mana fata in fata cu un leu fara pusca, asa ca singura arma pe care o iau cu ei in masinile de teren care-i vor plimba prin savane este aparatul foto.

Citeste si:  Cand seful nu te simpatizeaza

foto

Muntele Kilimanjaro e cel mai inalt din Africa. Acesta nu e singurul superlativ geografic al Tanzaniei: Victoria e cel mai intins lac de pe continent, iar Tanganyika e cel mai adanc. Langa el vin cascadele Kalambo, ce-i drept, abia pe locul doi in Africa in ce priveste inaltimea. Un sfert din teritoriul Tanzaniei e rezervat, ca sa zicem asa, rezervatiilor naturale. Sau, ca sa zicem altfel, parcurilor nationale. Tanzania e de patru ori mai intansa decat Romania. Asadar, intalnim aici rezervatii de fauna si flora pe o suprafata cat a Romaniei. Vom vedea ce ofera vizitatorilor aceste parcuri.

foto

Animalele din Serengeti National Park, spre deosebire de cele de la Zoo Baneasa, habar nu au ca traiesc ingradite: imprejmuirea are 30.000 de kilometri patrati. 300 km lungime si 100 latime, cum ar veni. Doar jumatate din el se afla pe teritoriul Tanzaniei, restul suprafetei apartine unor tari vecine. Leul, leopardul, elefantul, rinocerul si bivolul, cele mai pretioase trofee de vanatoare ale Africii, toate intalnite in Seregenti Park, alcatuiesc grupul poreclit The Big Five. Primele doua specii enumerate nu stau in nadejdea hot dog-ilor pe care li-i arunca participantii la safari si, la randul lor, isi extrag trofeele din randul antilopelor gnu, in numar de doua milioane, al zebrelor, al gazelelor. Sunt peste 70 de specii de animale si peste 500 de pasari, sa tot fotografiezi!

Citeste si:  Nae Caranfil ÅŸi actori din "Restul e tacere", prezenti la Carturesti la lansarea pe DVD a filmului

foto

National Tarangire Park e preferat de oamenii amatori de salbaticie, fiind cel mai putin vizitat. Padurea de baobabi e punctul sau forte, iar ca fauna detine ceea ce se intalneste in mod uzual pe pamant african. In zona craterului Ngorongoro e o arie de conservare cu numarul cel mai mare de animale dintre toate rezervatiile. Ies in evidenta rinocerul negru si stolurile de flamingo roz. In jurul lacului Manyara se gasesc animale si pasari iubitoare de apa plus, intre altele, leul catarator. Si plante, desigur.

foto

Am ajuns, pentru amatorii de trofee montane, in National Kilimanjaro Park. De-acum, cel mai tare ne intereseaza varful inalt de 5.895 de metri. Spuneam ca nu trebuie sa pleci cu franghii si pioleti in rucsac spre a atinge aceasta culme, si nici macar cu rucsac. Orisicat, iti e necesara o constitutie oarecum sportiva si obisnuinta exercitiilor fizice. Urcarea muntelui, dac-o faci pe traseul cel mai accesibil, in grup organizat, potrivit ofertelor lansate de agentiile de turism, iti ia patru zile. Traseul e presarat cu cabane.

Citeste si:  Munca in strainatate (partea I)

foto

In prima zi, dupa un traseu de patru ore, serpuind printr-o padure tropicala, ajungi la o altitudine de 2.700 de metri. Mananci si innoptezi acolo, la cabana. A doua zi pornesti dimineata la drum. Ajungi cu 1000 de metri mai sus, dupa un traseu mai abrupt, care dureaza mai mult. Acomodarea treptata cu inaltimea te ajuta sa invingi starea de greata pe care o atrage lipsa oxigenului. Iarasi mananci si dormi la cabana. Dupa inca o zi, ajungi la cota 4.700. A patra zi e cea mai grea, dai piept cu marele pisc, urci prin zapada, iar plecarea e la doua noaptea. Ne gandim ca, totusi, nu te ia nimeni cu forta, iar daca nu te simti in stare, poti sa-ti continui somnul si odihna la cota 4.700, asteptand sa se inapoieze grupul. Daca te simti capabil de ascensiune, urci, admiri peisajul, faci poze si te intorci. Drumul de intoarcere dureaza doar doua zile, cu un popas, desigur.

Vreo trei mii de euro te costa safari-urile si muntele Kilimanjaro, incluzand zborul dus-intors si vreo zece nopti de cazare.

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.