fbpx

Tratament anti-manelist

Please select a featured image for your post

Nu urasc nimic mai mult decat sa stau la geamul din bucatarie, admirand copacul care imi umbreste diminetile prea insorite, si brusc sa fiu lovita in timpane de o muzica de-a dreptul stupida pe care vecinii mei se incapataneaza sa o asculte. Da, vecinii mei asculta manele. Le asculta dimineata, le asculta seara, si mai ales in week-end. E ca un fel de tratament pe care il tin cu strictete, fara a uita vreodata sa isi ia „pilula de manea” Intr-una din zile m-am hotarat ca tot stresul nu mai poate continua. Aparatamentul de-abia il cumparasem, asa ca mutarea nu era o varianta. A doua si cea mai usor de realizat – muzica mea sa sune mai tare decat a lor. Astfel am inceput o „lupta” intre mine si ascultatorii de manele. Ei mai tare, eu si mai tare. Ei cu Guta, eu cu Enescu. Evident ca intreaga poveste a provocat uimire si chiar incantare in randul unora dintre ceilalti vecini, evident contrariati de o astfel de initiativa. Din pacate insa, nu am putut continua lupta prea multa vreme. Mi-am dat seama ca nu toata lumea e educata sa asculte si altceva, chiar daca poate e o noutate.
Citeste si:  Targul de Florii la MTR
Ultima solutie… mi-am inchis geamul si m-am retras in camera de zi. Si asa venise toamna si copacul meu ramasese fara frunze. Totusi, muzica mi-a ramas necesara. M-am straduit cu multa vreme in urma sa ii inteleg pe rock-eri de exemplu. Nu puteam crede ca a tipa pe o scena e de fapt muzica, si inca una culta. In cele din urma insa, cu pasi inceti si cu o muzica nu prea zogomotoasa, am urmat un „tratment rock” si am ajuns chiar sa devin un fan Iris, U2 sau Coldplay.
In incercarea de a-i intelege totusi pe iubitorii de manele, m-am straduit sa gasesc solutia pentru a le vindeca, macar putin, gusturile. Asadar, metoda ce a functionat in cazul meu cu rockul, cea a pasilor marunti, cred ca ar da roade si in drumul lor de la Guta la Enescu. Primul pas – ascultati cateva formatii de muzica etno. In mare parte piata muzicala romaneasca e populata de diverse grupuri, cu o voce indoielnica, astfel incat trecerea va fi aproape insesizabila. Daca treceti de etapa Etno si Radu Ille si ajungeti sa ascultati K1, atunci cu sigurata ati facut un progres.
Citeste si:  Biutiful – sau despre frumusetea descompusa
Apoi, incercati sa ascultati muzica populara autentica. Pe alocuri e asemantoare cu tempoul cu care sunteti deja obisnuiti, insa versurile sunt mult mai inofensive si chiar amuzante. In plus, vocile sunt incomparabile. Sofia Vicoveanca sau Nicolae Furdui Iancu v-ar placea cu siguranta. De aici incolo, puteti deja intra in aria muzicii usoare, tot romanesti, cu veteranii Corina Chiriac sau Monica Anghel. Liniile melodice practicate de cei din generatia parintilor nostrii va vor face cu siguranta sa vedeti muzica actuala cu alti ochi. Puteti incerca chiar si variantele updatate ale unor slagare mai vechi. Stefan Banica jr. ar fi urmatorul pe lista de progres. Un rock’n roll al vremurilor noastre, fie el si despre Bubulina gospodina, poate oferi un bun motiv de relaxare. Ca sa nu mai vorbim de melancolicele balade ce te fac sa crezi ca orice seara e una de mai.
Citeste si:  De ce ciocnim oua rosii de Paste?
Ajunsi pana aici, puteti incerca si un Alifantis sau Tudor Gheorghe. Veti lua contact pentru prima data poate cu o poezie adevarata. Niciunde altundeva nu veti simti versurile lui Nichita Stanescu, Ion Barbu, Ion Minulescu sau George Toparceanu mai apropiate sufletului vostru. Dragii mei, Enescu e doar la o aruncatura de bat. Experienta muzicala anterioara va va face sa simtiti nevoia de a renunta pe deplin la cuvinte. Veti simti muzica asa cum este ea intr-adevar: o desfatare a sufletului, ce nu are nevoie de altceva decat de melodie. Rapsodia Romana sau Ciuleandra va vor purta cu gandul pe plaiuri necunoscute, veti simti ca va inaltati dincolo de tot si toate si veti avea experienta unica a melomanilor – veti uita de lume. Pare si cred ca este intr-adevar simplu. Usor irealizabil in lumea in care traim, insa simplu. Nu e nevoie decat de putina vointa de a incepe acest „tratament anti-manelist”, si rezultatele vor fi cu siguranta pe masura asteptarilor. Mi-as dori sa deschid geamul la primavara si sa aud sunete de viori.

Un comentariu
  1. Dream on, butterfly!
    Desi pare simplu, este, de fapt, IMPOSIBIL!!! Oamenii astia sunt de-a dreptul mutilati… desi imi place mult solutia aleasa 🙂

    Asteptam primavara sa vedem rezultatele…

Lasă un răspuns la Monica Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.