fbpx

Alcoolul – un flagel cu chip imbietor

Pentru ca intr-unul din articolele anterioare m-am referit la violenta domestica, din comentariile lasate de cititoare, mi-am dat seama ca de multe ori ea este ascociata si cu o alta tara: alcoolismul.

Alcoolul este un element tolerat in societatea de tip occidental. De multe ori, imaginea lui este asociata cu evenimente fericite. Bem, de obicei, pentru a sarbatori ceva. Tocmai din cauza accesului liber, a aparentei inocente, este usor sa cauzeze dependenta. In plus, la noi in tara cel putin, exista familii care-si incurajeaza copiii sa consume alcool, mai ales in mediul rural. De cate ori nu ati vazut tati care pun paharul in mana fiilor la ocazii festive, spunand ca „doar n-o fi foc daca bea si el un paharel”? Intr-o societate ca a noastra, dominata de ignoranta si de saracie, sansele ca cineva sa devina alcoolic sunt si mai mari.

Alcoolicii se comporta in mod diferit. Pe unii, consumul de alcool ii face sa devina bine-dispusi, chiar daca de multe ori umorul lor depaseste granitele educatiei. Pe altii insa, ii face sa fie violenti, sa caute motive de cearta, sa fie nemultumiti. Cele care au un sot cu pasiune pentru lichidele bahice se considera norocoase in cazul in care consumul de alcool induce o stare de somnolenta, nu de agresivitate.

Dependenta aceasta cauzeaza o drama nu numai celui bolnav, dar si familiei, tuturor celor apropiati. Cel dependent ajunge sa-i tarasca pe cei cu care isi imparte spatiul intr-un abis. Acestora le este greu sa accepte ca se confrunta cu o boala intrucat faptul ca traiesc un infern ii face sa se umple de resentimente, iar compasiunea trece pe planul doi.

Odata ce se intelege faptul ca au de-a face cu o maladie, incearca sa-l ajute pe cel cazut prada patimii bauturii sa se ridice. Toleranta, blandetea, tactul sunt insa calitati indispensabile unei sotii care doreste sa-si ajute tovarasul de viata. Uneori insa este greu sa se abtina si atunci sfaturile, predicile, amenintarile, masurile punitive nu fac decat sa inrautateasca situatia. Dialogul este esential, insa tonul pe care se poarta o discutie este si el extrem de important. Pozitia de procuror, degetul acuzator trebuie evitate cu orice pret.

O alta situatie dificila este cea in care cuplul are copii. Acestia sunt martorii certurilor si ai violentei, sunt victime inocente. Mama trebuie sa aiba o discutie cu ei si nu cred ca ascunderea problemei este o solutie. Copiii simt atunci cand ceva este in neregula si trebuie sa li se explice ca ei nu au nicio vina. Insa, atentie! Modul de a aborda un subiect atat de delicat nu trebuie sa se transforme in infierarea repetata a parintelui alcoolic. Pana sa fie alcoolic, acesta este o fiinta umana si nu trebuie sa-l reducem la ipostaza de bolnav. Nici nu trebuie gasita o consolare in antipatia pe care copiii o pot capata fara de parintele „turbulent”. Nu ajuta cu nimic faptul ca tatal incepe sa se simta exclus, incepe sa simta ca sotia si copiii sai au creat o alianta din care el nu poate face parte.

Citeste si:  Sex prea mult strica

Alcoolul aduce izolare si umilinta. Cel pe care-l iubeam odata, cel pe care credeam ca-l cunoastem a devenit un strain. Simtim ca nu ne mai putem baza pe el, ca nu mai avem incredere, suntem tarate intr-un hau din care avem impresia ca nu mai putem iesi. In cazul in care exista perioade de abstinenta, apare posibilitatea sa ne agatam de orice speranta, de orice geana de lumina pe care avem impresia ca o intrezarim, incercand sa scuturam amintirile cosmarului de pe umerii nostri. Etapele alterneaza, trec saptamani de zile in care nu se atinge de alcool si zile in care se deda consumului cu o furie de neinteles pentru noi. Toate aceste schimbari de atitudine epuizeaza, obosesc, ne fac sa fim din ce in ce mai opace, mai inchistate. Sa nu va fie teama sa apelati la institutiile specializate sau la grupurile de ajutor reciproc, sa va adresati unui medic.

Incercati sa nu preluati toate sarcinile de teama ca ei nu pot duce nimic la bun sfarsit sau pur si simplu pentru ca doriti sa le dati un fals sentiment de libertate. Asta nu va face decat sa-i determine sa se simta exclusi, nepretuiti, usor de inlocuit in vietile voastre. Si ghici pe umarul cui vor merge sa planga? Din pacate, pe un umar de sticla.

Citeste si:  Singuratatea in doi

De asemenea, este important sa nu va lasati intrega viata implicata in aceasta lupta. Nu va izolati, mentineti-va active, iesiti cu prietenele, constituiti un exemplu. Daca vede ca exista lucruri in viata voastra care va fac placere, poate va fi tentat la un moment dat sa va urmeze. Nu lasati ca alcoolismul sa fie titlul sub care se desfasoara intreaga voastra existenta.

Si, in primul rand, intelegeti ca nu-l puteti ajuta, oricat de dispuse ati fi sa va sacrificati, daca el nu vrea sa se ajute. Pana la urma, este ca un om care a cazut intr-o prapastie. Il puteti ghida cum sa iasa afara, dar trebuie sa se catare singur si, mai ales, sa constientizeze unde se afla. Lupta cu alcoolismul este una grea, este una pe viata. Daca v-ati hotarat sa ramaneti langa el, trebuie sa stiti ca v-ati luat un angajament de lunga durata. Pot sa treaca ani de zile de abstinenta, dar voi trebuie sa vegheati in continuare. Alcoolul face ca orice persoana sa fie scindata. Puteti trai in casa cu Dr.Jekill si Mr.Hyde, atat de mutilant este efectul lui.

3 Comentarii
  1. Este foarte trist sa traiesti langa un alcoolic. Iti trebuie un spirit de sacrificiu si o mare, infinita rabdare. Uneori sperantele de reabilitare sunt cam utopice.

  2. Stiu cum este alcoolul. Cel mai bun prieten al unei persoane care-si neaga propria existenta si si-o accepta doar cu paharul langa ea.
    Am crescut cu o astfel de persoana, care in cativa ani a ajuns din om, neom , o bruta si un paranoic.Nu a mai ramas cu prea multe calitati, iar cele pe care le mai avea erau umbrite mereu de starea aceea de furie si frustrare.E foarte greu sa traiesti cu un astfel de om. Nici nu vreau sa-mi amintesc prin ce a trecut mama mea si noi, cei trei copii.

Lasă un răspuns la Marie Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.