fbpx

De ce inselam femeile: Efectele secundare ale unei pianine usor dezacordate

Draga A.,

Din tacerea ta, inteleg exact ce imi convine. Si e mai simplu pentru mine sa continuu.

O mai stii pe Marusia? Cu pielea ei negricioasa si genele ei atat de lungi, incat prietenii ziceau ca ii trage curentul cand clipeste? Era cu doi ani mai mare decat noi, tocmai absolvise un colegiu la Milano si i-a convins pe cei de la Universitate s-o admita direct in anul doi. Asa ne-am pomenit cu ea in grupa si ne-am dat seama repede ca fata e cu adevarat venita dintr-o alta lume. Fiica a unui pictor care saracise la batranete, Marusia vorbea despre arta precizand nume si ani si curente de care noi, studenti lenesi, inculti si betivi, habar n-aveam. Marusia vazuse lumea – oricum, mult mai mult decat o vazuse oricare din noi – si, mai important, o vazuse intr-un fel nonturistic. Avea mai multe povesti decat oricare din noi, colegii ei, fii ai ploii adunati dupa cursuri in carciumile din preajma Universitatii.

Marusia avea sa-mi dovedeasca mie, pentru prima data, ca tu, draga mea A., ai acel al saselea simt pe care il dezvolta femeile pentru a depista orice miscare extraconjugala. Si tot datorita ei, aveam sa inteleg ca acest al saselea simt poate fi fentat.

Tu ai mirosit-o cu mult inaintea mea: ce atata Marusia in sus si-n jos? De ce ma suna toata ziua, ce tot am de impartit cu ea? Eu, sincer nevinovat, iti spuneam ca e doar o colega si ca primeste mai multa atentie decat celelalte pentru ca e mai inteligenta si mai interesanta decat celelalte. Si, imi spuneam, reciproca trebuie ca e si ea valabila. Dar faceai mici crize de gelozie cand auzeai ca iar e Marusia cu noi, cu baietii, la cate-o bauta. Ai inceput sa vii si tu pe capul nostru, ca sa analizezi lucrurile de aproape. Nu te-ai convins de inocenta ei: mi-ai spus ca se uita la mine intr-un anume fel. Mie imi venea sa rad. Mi-ai spus ca vorbeste cu mine intr-un anume fel. Te-am crezut naiva. Totusi, dupa luni de zile si cu mari eforturi, am reusit sa te fac sa accepti ca nu ma intereseaza fata aceea si ca nici eu n-o interesez pe ea.

Nici nu-mi dadeam seama atunci ca, in ambele privinte, te minteam.

Si mi-am dat seama intr-o zi de iarna: nu mai dormisem noaptea de cateva saptamani, pentru ca asa era in sesiune, trebuia sa platesc factura unui semestru de durere in cot. Aveam examen a doua zi si Marusia m-a sunat sa invatam impreuna. Ceea ce a picat la fix, cui ii place sa toceasca de unul singur? Si, pe la vremea pranzului unei zile geroase, cam ca astea de acum, m-am infiintat in fata usii ei, bine inarmat cu markere, pixuri, coli albe si cursuri ravasite.

Citeste si:  Adictii nobile

Era prima data cand mergeam la ea acasa – chiar daca tu ma suspectai c-o vizitez des, dar nu vreau sa recunosc. Statea la parterul unui bloc vechi, cu apartamente micute, si de la intrare m-a luat de nas mirosul greu de ulei de in si vopsea neuscata. Holul ingust si intunecos era ticsit cu panze neinramate, dovada ca tatal Marusiei picta mai mult decat reusea sa vanda. Camera ei, in schimb, era ca o lada de zestre a unei bunicute nestiute. Mobila era de-o varsta cu apartamentul, anii ’50 probabil. Nu se mai face acum mobila din aceea, impecabil furniruita, cu zeci de usite si sertarase, gemulete cu marginile rotunjite si alte detalii chinuitor de migaloase de dulgherie. Cartile coplesisera numeric mica biblioteca si erau stivuite si deasupra ei, pana in tavan. De pat nu era loc, dar un studio extensibil asimetric, la fel de vechi, parea sa-i fie suficient subtiricii de Marusia. Perdelele erau dublate de draperii de catifea visinie, iar draperiile erau si ele pazite de persiene. Nicio raza de soare nu risca sa intre acolo nepoftita. Pe jumatate din lungimea unui perete, sedea o pianina ruseasca, a carei cutie de rezonanta devenise suport ad-hoc pentru cosmeticalele fetei. Doar pozele cu Marusia vizitand Domul si cartile de istorie aruncate pe recamier mai inviorau un pic o incapere care, altminteri, nu era decat extensia locuibila a unei fete cu gene lungi si ten cam prea intunecat.

Vreme de vreo trei ceasuri, am invatat, am conspectat si am blestemat zilele de sesiune. Mama Marusiei ne aducea, din cand in cand, prajiturele de casa si cafea proaspata. Menajul asta accentua in mine senzatia de pensiune interbelica: dumneaei trebuia sa bata la usa si sa astepte pana cand Marusia binevoia sa descuie. Nu intelegeam de ce tine usa incuiata tot timpul; cand am intrebat-o, mi-a explicat ca asa se obisnuieste la ea in familie, mai ales pentru ca batranului pictor nu-i place sa fie deranjat cand lucreaza. Se poate sa ma fi pacalit, dar nu asta conteaza. Pe urma, ni s-a facut lene si am cazut de acord ca nu e atat de important un nenorocit de examen si ca ar fi mai bine sa ne facem ordine in idei mergand sa bem o bere. Ok, a zis Marusia, stai sa ma schimb. Si, cum stateam eu pe studio si repliam armata de markere si foi mazgalite, Marusia s-a indepartat un pic si, cu naturalete, a ramas in sutien si in chiloti.

Citeste si:  20 motive pentru care un barbat nu vrea sex

Hm, mi-am spus, privind fascinat puful ala pe care fetele cu ten intunecat il au adesea inspre josul spinarii, iata ce inseamna o fata scolita la Milano, iata cum dispar inhibitiile provinciale atunci cand iei contact cu obiceiurile lumii bune. Si, ca sa-mi abat atentia de la o nepoftita erectie, am intrebat-o daca stie sa cante la pian.

Ea a zis ca da, ca stie un pic, ca stia mai mult odinioara, dar ca nu a mai exersat de multi ani, m-a intrebat daca vreau sa o ascult, i-am spus ca da, m-a pus sa-i promit ca n-o sa rad daca se incurca, apoi a ridicat capacul claviaturii si a inceput: cateva secunde de game, apoi traditionala Fur Elise. Dar numai pentru Beethoven n-aveam eu urechi atunci: ma intrebam de ce oare se ambitiona colega mea sa cante imbracata in chiloti si sutien. Ar fi putut sa-si traga ceva pe ea, nu? Milano, Milano, imi spuneam, dar aici nu mai e vorba de lipsa de inhibitii. Si mi-am adus aminte de toate predicile tale, de felul in care erai tu convinsa ca fata aceea are ganduri mai putin pudice la adresa mea.

Asta a contat foarte mult; a trebuit sa-ti multumesc pentru ca imi deschisesesi ochii. Altfel, as fi ramas intepenit pe recamier, holbandu-ma la surprinzatoarea mea colega de facultate si nestiind ce-ar trebui sa fac mai departe. Pe cand asa, in clipa in care ea s-a oprit un pic din cantat si s-a intors catre mine ca sa imi spuna:
– E usor dezacordata…
…in clipa aceea am vazut-o pe Marusia asa cum o vazusesi tu.
Nu am eu cine stie ce ureche muzicala, dar privirea ei era grav dezacordata. Am rugat-o sa cante Sonata Lunii. Orice pianist stie Sonata Lunii.

N-a ajuns niciodata la final.

Cand am atins-o era, deja, imoral de fierbinte. In timp ce eu ii atingeam spinarea cu unghiile, ofta si gemea in cel mai ingrijorator fel cu putinta, mai ales ca stiam ca e numai un perete de caramida intre noi si mama ei cea grijulie. Avea sanii destul de mici, dar mogaldetele pareau sa aiba viata proprie, altfel nu-mi explic de ce simplul fapt ca-i atingeam facea sa-i tresara necontrolat umerii si genunchii. Sarutul ei era tropical, umed si incins totodata, iar intreg freamatul ei era un spectacol infiorator pentru lipsa mea de experienta. Cand mi-am coborat degetele mai jos de pubis am crezut ca am de-a face cu o criza de epilepsie. A fost mai mult erotism in gesturile ei necontrolate decat puteam suporta asa, pe nepusa masa, intr-o camaruta a carei tensiune imi apasa tamplele: am ejaculat exact in clipa in care ea se pregatea sa imi deschida cureaua blugilor.

Citeste si:  Cand el nu te iubeste

A trebuit sa contramandam faza de platou. Am invocat o scuza tampa, cum ca nu as vrea sa intre maica-sa peste noi. I-a fost destul de greu sa inteleaga, dar nu aveam de ales decat s-o tin pe-a mea. Nu-mi permiteam sa ma fac de ras. Dar m-am silit sa dreg situatia pe cat de bine cu putinta, lasand mult loc de „va urma“.

Cand m-am vazut cu tine, in seara aceea, dupa ce am baut una sau doua beri cu Marusia, eram vesel si mai stapan pe mine ca niciodata. Dar, ce ironie, tu n-ai mai avut nimic de comentat. Al saselea simt era intr-un mic concediu. Ne-am uitat impreuna la Ally McBeal si, cand radeai la cate-o scena mai vesela, ma gandeam la frumusetea ta vie, solara, lipsita de complicatii inutile. Ma gandeam apoi la Marusia si la farmecul ei nocturnal, sofisticat ca o inmormantare imparateasca. Nu-mi dadeam seama care dintre cele doua tipuri de frumusete era mai potrivit pentru mine. Dar n-aveam atunci prea mult chef de ganduri profunde. Aveam o problema de rezolvat: lucrurile intre mine si Marusia erau intr-un punct din care eram obligat sa le imping inainte, pana ca ele sa poata da inapoi. Ar fi fost prea riscant pentru orgoliul meu masculin sa las ca o semi-idila sa-si gaseasca finalul intr-o ejaculare precoce.

Am obosit. Data viitoare iti voi spune mai multe. Sper, doar, sa citesti. Cum ti-am mai spus: nu e niciodata prea tarziu sa-ti afli povestea.

Citeste prima scrisoare aici.

Citeste a doua scrisoare aici.

Citeste a patra scrisoare aici.

Citeste a cincea scrisoare aici.

Citeste a opta scrisoare aici.

40 Comentarii
  1. hmmm….deja incepe sa sune ca o descriere dintr-un roman prost de dragoste amestecat cu unul de fictiune in lumea asta ! nu prea imi place genul…ti-ai cam denaturat stilul ! nu mai e credibil

  2. draga mihai…datorita revistei flu care imi trimite constant mail-uri am dat peste \”scrisorile\” tale…chiar dc iti folosesti talentul descriptiv intr-o situatie mai putin obisnuit pot sa zic ca m-am indragostit de scrisorile tale si acum astept cu nerabdare (cred ca mai mult ca A.) sa iasa si celelalte scrisori si sa vad marele final…:D

  3. ar fi foarte corect daca intrebarea ar fi pusa si invers.. adica.. de ce inseala femeile? eu unul am un raspuns..daca esti prea bun, prea corect cu femeile.. te vor insela.
    si atunci de ce sa nu insele si barbatii? toti suntem la fel.. indiferent de sex.. asa ca mai bine s-ar scrie \”de ce inselam?\”

  4. Un cretin s-a gandit intr-o buna zi sa-i trimita scrisorele fostei, dupa ce aceasta l-a inselat. Insa acest inapoiat nu se gandeste ca el a inselat-o pe ea de mult mai multe ori inca de la inceputul relatiei ca de! el este masculul.
    Ea nu a facut altceva decat sa-i intoarca moneda. Si apropo, al saselea simt functioneaza extrem de bine la femei, probabil ca atunci ea pur si simplu nu a mai vrut sa constientizeze ce facuse el. O poveste penibila a unui frustrat.Asta e! Astea-s consecintele, baiatule! :))

  5. @Andreea: cred ca te inseli. Sau poate n-ai citit cu atentie. A. nu l-a inselat. S-a despartit doar de el. Iar el nu mi se pare ca ar arunca cu noroi in ea. Oricum mi se pare un gest curajos din partea lui, nicidecum frustrare.

  6. Totusi, Mihai, nu inteleg un lucru pana acum. Nu ai dat nici un motiv anume pt care voi, barbatii inselati femeile. In momentul de fata am ajuns la o concluzie partiala (astept bineinteles si finalul) ai inselat fara motiv, si intr-adevar, jos palaria, nu iti trebuie motiv sa inseli. Personal cred ca daca ceva iti place, iei, bineinteles daca ti se si ofera.

    Draga Cristian,
    Sa-ti spun de ce femeia inseala chiar daca barbatii sunt buni si corecti: fara un motiv foarte bine intemeiat, sunt ghidate de pasiune si iubire, lucruri total inexplicabile. Asa ca nu va mai puneti intrebari. Traiti-va viata!!!

  7. Nu cred ca toti barbatii inseala si nu cred ca toate femeile inseala. Sunt convinsa ca exista persoane (ce tot o dati atata cu razboiul asta al sexelor?) care reusesc sa-si gaseasca partenerul potrivit si nici macar nu tanjesc la alte buze sau alte lucruri mai rusinoase. Cine inseala e clar ca nu iubeste cu adevarat si de fapt se inseala singur, inseala educatia primita (daca e ceva de capul ei), inseala principiile proprii (daca exista), inseala familia, prietenii si chiar copiii. Caci cine inseala sotul/sotia greseste si fata de copii. Nu prea vad ce se castiga din aceste minciuni. De ce sa stai cu o persoana daca vrei sa fii cu alta chiar si pt o noapte. Spune sincer ca nu iubesti, ca nu ai nevoie, pleaca si vezi-ti de apetitul sexual cu cine ti-a iesi in cale, daca vocatia ta e sa fii usuratica/fustangiu si nu familist(a).
    Asta e parerea mea. Daca vrei sa fii cu cineva spune clar. Daca persoana de langa tine e prea tampita sa inteleaga ca nu o (mai) vrei, problema ei/lui, dar nu-ti pierde nervii cautand modalitati prin care sa te furisezi cu cineva, nu-ti mai construi o viata falsa….caci tot tu, cel/cea care inseala ajungi singurul inselat!

  8. Articolul se vrea o mica scriere literara. Primele scrisori au fost intocmite bine, dar a treia ma duce cu gandul la romane precum \’Maitreyi\’… Ii recomand autorului sa se intoarca la limbajul de la inceput, sa lase eventual cititul altor opere pe parcursul acestui proiect pentru a nu cadea in plagiere. Sincer, e mai ok ironia de dinainte decat expresiile demodate care le-ai folosit acum.
    Spor la treaba! Astept celelalte scrisori sa vad ce idei iti mai vin…pana la 20 mai ai de lucru:)).

  9. Ar fi bine sa comentam la finalul seriei… Din partea mea, articolele sunt destul de faine. Iar autorul stie destul de bine sa foloseasca cuvintele. Asteptam si celelalte articole!

  10. interesanta si cea de-a doua scrisoare,dar nu prea ne-ai sp ce motiv ai avut tu…sau mai bn sp din ce motiv inselati voi barbati femeile…eu personal cred ca barbatii care inseala nu au desta vointa pt a rezista tentatiei…

  11. Bine zis, Flavia. Asa este, pentru absolut toti, indiferent de zodii, indiferent de educatie (desi au si acestea doua o mare parte/vina/aport). Atunci cand iubesti cu adevarat si iti sunt si impartasite sentimentele, nu mai ai deloc ganduri de inselat, chiar si ganduri de privire la o anume persoana (cunoscuta, sau pur si simplu de pe strada). Atunci cand ti-ai gasit jumatatea, sau mai bine zis cand zici ca iubesti acea persoana.. ganditi-va bine daca va vedeti si peste 5, 10 si chiar 30 de ani.. Pentru ca alaturi de acea persoana veti trai! Daca o accepti, cu bune cu rele, cu defectele care le are si pe care le va avea inmultite cu 10.. atunci nu mai e loc de inselat.
    Toti inselam, indiferent de sex, dar doar pana in acel moment cand gasim persoana langa care vrem sa imbatranim. Cine a cunoscut acest sentiment pe bune – cum de ex. e si Flavia ( si are mare dreptate cand scrie si de familie si copii) – nu va mai avea nevoie de inselat..
    Mult succes tuturor in a va gasi jumatatea!

  12. Damn! Trebuie sa recunosc ca am ramas putin surprinsa sa-mi vad numele in scrisorile tale. In orice caz nu sustin deloc ideea de a insela pe cineva. Cred cu tarie insa ca iubirea te poate face sa-ti doresti sa fii mereu cu aceesi persoana, si sa o respecti intr-atat incat sa nu ravnesti la altcineva.

  13. Draga Mihai,
    citesc cu groaza si stupefiere…tot ce-i declari tu fostei, si ma gandesc la 2 lucruri..1-cat de incitanta ii pt tine toata povestea asta..cat curaj si cata mentalitate pur barbateasca….lucruri care ma tin cu ochii atintiti pe articol si ma fac sa sorb fiecare cuvant repetand in sinea mea…foarte tare…si 2- cum se poate simti femeia respectiva…sa stie ca…a trait o minciuna pe care i-o spui tu…arogant la fiecare final de articol…cat de josnic ca si barbat si om esti…si nu ca ai inselat ci pt ca…in slabiciunea ta…nu ai fost in stare sa o lasi pe A. ca sa-ti traiesti viata…si ai preferat sa o minti ani intregi…doar ca s-o tii langa tine..dand de altfel un exemplu tipic de lasitate masculina..In plus..pe langa faptul ca nu ai fost nicicand barbatul acelei femei..fiindca ai ales singur sa te imaprti si altora..iti mai si bati joc de anii in care ea a crezut asta…relatand cu lux de amanunte toate tradarile tale… imi pare rau ca asta te face mandru si ma oripileaza faptul…ca nu esti in stare sa pastrezi pt tine asta…macar din respect pt A., si sper ca toate scrisorile de pana acum sunt doar articole bine scrise de un om plin de imaginatie..si ca nu ai fost candva realitatea cuiva…pt ca mi-ar fi rusine..in locul tau sa ma uit in oglinda..dimineata si sa ma gandesc sunt un alt purtator frustrat de… c… 😉

  14. Mihai, oare la ce-ti foloseste sa-ti publici tradarile? Sigur, efectul catharsic nu e neglijabil, dar de ce-mi pare mie ca n-are rezultate in cazul tau?
    Tu, baiat istet, din cate vad, iti cam dai seama ca intre cel care inseala si cel tradat primul e victima. Linge-ti ranile in tacere, baiatule! Fii decent! Cauta raspunsurile in tine, fiindca acolo vei gasi toate explicatiile si toate greselile. Dupa ce ai mintit-o cu talent pe fata aia ani de zile acum ai ajuns la concluzia ca-i esti dator cu un adevar brutal si public? Las-o balta, Mihai!
    Sper sa te maturizezi si sa ajungi la concluzia ca a insela e usor, a te abtine e maiestrie. Nazuiesc ca gustul amar pe care ti l-au lasat evident escapadele amoroase te va duce cu gandul ca alta-i calea spre satisfactie.
    Mult succes!

  15. pe bune, asha m-ai plictisit cu povestea asta…. scrie si tu ceva mai interesant. acuma serios, cineva zice ca parca ar fi un roman. are dreptate. mai bine scrie o carte cu povestea asta, public-o si gata. da serios te rugam, scrie ceva mai interesant. eu nici nu am rabdare sa citesc tot. nici timp. prefer cateva idei la obiect. nu am rabdare sa citesc poveshti

  16. Another girl, ce te face sa crezi ca povestea va avea deja un final si ca \”Mihai\” nu-si va trage din nou o alta \”spalatoare de sosete\” pe care sa o iubeasca si sa o insele in continuare? Asta daca vorbim despre realitate,, ca daca este vorba despre un roman siropos de dragoste, sunt de acord cu tine, povestea ar trebui sa aiba un final: \”si asa au trait fericiti pana la adanci batraneti\” sau \”sa va fie invatatura de minte\”.
    Cat despre realitate, cu un astfel de barbat, as merge pe 2 principii din popor, cam neplacute, dar adevarate: \”lupu-si schimba parul, dar naravul, ba\” si de aici \”paza buna trece primejdia rea\”. Adica: daca mi-a facut-o o data, o s-o mai faca si mai bine il las si-mi vad de viata mea. Asata daca nu cumva as fi naiva sa cred ca il voi schimba sau daca nu sunt masochista sa indur in continuare asa ceva. Si chiar daca, bietul de el, nu mai face asta, cine-l mai crede?
    Increderea este lucrul care se castiga cel mai greu si lucrul care se pierde cel mai usor. Asta, culmea, mi-o tot spunea cineva la inceputul relatiei, de teama ca eu il voi insela, dar pana la urma el a facut-o.

  17. Nu stiu de ce dar lirica imi pare extrem de cunoscuta..sa fie oare acest condei unul si acelasi cu al domnului Maximus..hmm..oricum, povestea e rasuflata dragilor, orice femeie desteapta are darul de a-si tine barbatul langa ea.
    Dar va doresc mult succes pentru momentul in care va veti trezi singuri, dezolanti, chiar \’trecuti\’ sa zic asa, si insotiti de amintirile unor idile deloc satisfacatoare.

  18. Dragi cititori,
    Scrisorile sunt interesante si toti le cititi pentru simtiti la fel. Ma amuza sa vad cum unii dintre voi isi pierd obiectivitatea si iau lucrurile atat de serios. Scrisorile sunt doar fictiune. Mihai scrie niste epistole si noi le citim. Nu stiu daca este chiar corect sa sariti pe el doar pentru ca lui Mihai genul i se potriveste. Astept cu interes discutii intre voi despre diferite teme, insa sper sa nu mai aruncati atat de multe acuzatii la adresa lui Mihai.
    @ Eu personal astept urmarea. Spor la scris si multa inspiratie!

  19. Mihai, felicitari! Ai un condei aparte. Imi fac placere epistolele tale. Din pacate, celelalte dame care se dau pe site-ul asta nu pricep nimic din sciitura ta, nu au avut sclipirea sa constate ca le oferi perle din care ar putea invata cate ceva, cam cum gandeste barbatul inteligent, ce il atrage, ce il inspira, cum il strunesti, cum il ademenesti si, mai ales, cat de usor il indepartezi. Tu scrie, e frumos, e terapeutic, e un demers pedagogic minunat pentru mine.

  20. Si daca ar fi o copie al unui roman siropos, si daca ar fi fictiune amestecata cu un strop de frustrare si o picatura de erotism, eu spun sa incurajam orice scris, care alcatuieste un tablouu frumos din fraze aranjate cu penseta si dezvoltate in ulei.
    Banalul ne invadeaza viata, si sexul si mai si e frumos sa mai citim si scriem macar despre asta!

  21. Am citit toate 3 scrisorile…le astept cu interes si pe urmatoarele si cu siguranta multi asteapta ;)) Fiecare are cate o parere, e normal, datu\’ cu parerea e sport national, dar avem un lucru in comun: curiozitatea. 😉

  22. deci..un fel de Maitrey ce sa mai :)). nu stiu c sa mai zic, dar e mai ok sa lasi totul in urma decat sa ti dezvalui frustrarile. pt k aici nu si arata decat frustrarile lui pt k a fost parasit. fii barbat si accepta situatia nu incerca sa i arati k si u ai inselat o…. indiferenta doare

  23. si da, \’\’iubirea te poate face sa-ti doresti sa fii mereu cu aceesi persoana, si sa o respecti intr-atat incat sa nu ravnesti la altcineva\’\’ cum spunea cineva mai sus, doar k at knd nu e impartasita e foarte grav. de aia e mai bine sa fii prudent/a :))

  24. incepuse cam asa: \”m-ai parasit, dar pentru a nu te simtii foarte vinovata de despartire, te ajut spunandu-ti ca si eu te-am inselat\”. in sensul asta suna excelent: o confesiune grea, care ajuta. o asumare. dar a ajuns roman plin de amanunte absolut inutile. in forma initiala era super frumos si (cel putin asa vad eu) meritoriu. acum suntem nevoiti sa acceptam ca e beletristica. eram incantat de curajul de a spune lucruri intr-un mod in care putini ne asumam sa o facem, acum sper ca macar sa fi plecat de la o situatie reala.

  25. muncesc in strainatate…si evident m-am combinat cu seful meu…mare dragoste mare..din partea mea..cand a venit vremea sesiunii, nu am vrut sa plek de frica sa nu ma insele…el m-a asigurat ca nu…3 sapt am vb pe skype cu el…ma acuza k ies cu baieti, sa nu ma mai intorc la el etc..in final, m-am intors..sa aflu k la 3 zile dupa ce am plecat deja se culca cu fota care e o parasuta penala si boccie…avea poze si fil;me cu ei 2 pe telefon..pe care le-am vazut…mi-a frant inima deoarece chiar il iubesc si eu l-am asteptat 3 saptamani…evident l-am iertat..dar nu ma simt delok bine..lui doar i-a pasat k de ce m-am uitat in tel lui, k nu aveam dreptul..am dat accidental peste ele cand am vrut sa imi iau 3 poze din telu lui…aq cand dispare, numai la ei ma gandesc…nuj ce sa fac..e trist…unde m-ai pui k a gasit 15mii de mincuni pentru poze si a mai inscenat si un scandal cu tipa si sotu ei ca sa il iert..viata e de kkt, ca si barbatii..ma fac lesbi!!!!

  26. mi-au placut foarte mult primele doua scrisori si am asteptat cu nerabdare sa fie publicata si a 3-a… dar in aceasta mi se pare ca este cam mult descriere… si a devenit putin plictisitoare…

  27. Mi-au placut enorm scrisorile si astept cu nerabdare continuarea! Intr-adevar,convigerea mea ca barbatii inseala fara nici un motiv,ca asa sunt ei construiti,a fost confirmata! Indata ce sunt siguri ca au cucerit o femeie,ca acea femeie le apartine cu trup si suflet,se plictisesc si cauta altceva! Fara nici o explicatie,poate doar din cauza caracterului de conquistador dezvoltat de secole in care barbatii au dominat societatea din toate punctele de vedere si inca o mai domina! Mi-a placut parfumul scrisorilor si stilul autorului,as putea spune ionelteodorescian,are talent baiatul acesta,pe linga faptul ca este sincer!

  28. astept cu nerabdare continuarea, sincer m-a captivat cu totul . traim intr-o lume a ineslarii. nu stiu cate persoane pot spune cu mana pe inima ca nu au inselat macar o data. in ziua de azi este un lucru normal. imi place sinceritatea daca char este asa cum spune el . e super continua

  29. mi-e greu sa vorbesc despre ce scrie aici un barbat…ganditi-va ca nimeni nu stie cu adevarat ce simte el…nu poti sa-l judeci nici tu nici eu ..nici altii…oricum daca constentizeaza ce face..si ce a facut..daca constientizeaza cu adevarat e un om trist..dar e bine sa-si puna intrebari…si nu trebuie sa le primeasca de la sufletul sau constiinta lui…e bine sa aiba ocazia din anumite circumstante sa gaseasca adevarul si poate adevaratul rost al barbatului in lume..nu neaparat barbat-iubit,barbat-amic,barbat-amant…sau mai degraba a barbatului ca om….Dumnezeu ne-a dat…noi alegem..e valabil si pe taramul YIn Yang…putem sa pornim in cautarea androginului…nu reusim intotdeauna sa-l gasim..sa o gasim …cautarile acestea trebuie sa aiba loc intr-un anumit loc si spatiu…daca va puneti intrebarea daca acest om a iubit…stiti raspunsul…il stiti prea bine..si daca nu atunci sunteti prea coboriti in nebunia voastra…si daca va e bine ramaneti acolo…

  30. ca beneficiar al Legii din interiorul tau…ca si un pretendent la absolutizare …manat de subiectivism si aberante judecati..si sentimente poati sa spui tot ce gandesti…poti sa-l critici pe el…pe barbatul care a iubit sau nu a iubit..sau a iubit in felul lui…gandeste-te mai bine…si descopera ca exista o infinitate de moduri de a lasa zilele sa curga si fa ce crezi ca e mai bine pentru tine…fertilizeaza-ti sufletul si dar nu-ti amagi mintea…

Lasă un răspuns la maria Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.