De ce inselam femeile: Si de ce nu ne putem opri?

Draga mea A.,

Probabil ca poti sa intuiesti deja cum s-a sfarsit totul. Sau, poate, ai aflat. Iti scriu, totusi, aceasta ultima scrisoare, de dragul unor detalii marunte, cu importanta incerta a punctelor cardinale sau a cruciulitei atarnate de oglinda retrovizoare.

Deci era joi dupa-amiaza, cand, coborand scarile de la tine, imi dadeam seama cat de brutale si de nedrepte sunt acele impulsuri ale mintii care formulau, la adresa ta, exprimari murdare. E o proasta, imi spuneam, o curva. De ce spun asta? Eu mi-am batut joc de povestea asta, sistematic si cinic ca fitilul unei legaturi de dinamita. De ce e ea vinovata? Da, dar eu nu am parasit-o niciodata. Ce, mie nu mi-ar fi fost mai bine sa fiu liber, sa-mi fac de cap, sa nu ma ascund, sa nu ajung sa duc extenuante vieti duble? Pentru ea, am trait in compromis. De ce n-am parasit-o de la inceput? De ce as fi facut asta? Ma iubea, imi spunea ca ma doreste. I-am dat ceea ce dorea. Unde mi-e vina? Am mintit-o tot timpul. Pai si ce, as fi vrut sa afle adevarul? Zi mersi, baiete, ca nu l-a aflat. De ce te mira ca te-a parasit si ca s-a indragostit de altul? De ce nu mi-a spus ca nu-i mai sunt de ajuns? Poate ca, daca imi dadea drumul mai de mult, aveam o sansa cu Madalina. Cat de nemernic sa fiu sa gandesc asa? Cine te-a oprit, daca o voiai pe Madalina, sa te lupti pentru ea? Am stiut ca o sa le pierd. Am stiut, dar nu ma asteptam sa ma lase pentru altul. Si pentru cine ma asteptam sa ma lase, pentru un principiu? Care om, cand simte frig, nu mai pune o haina pe el? Ce-o sa ma fac acum? Lumea mea era construita in jurul ei. Da, ca o manastire a Argesului construita in jurul jertfei. Ce patetic sunt. Nu, nu, ma bucur ca a scapat de mine. Ma bucur ca a facut ce eu nu aveam puterea sa fac. Da, dar cu mine cum ramane?

Si tot asa, gandurile mi se desirau intre a fi cinstit cu mine si a avea decenta celui care stie sa piarda, pe de o parte, si iritarea orgoliului ranit, de cealalta, si, cu cat incercam mai instistent sa-mi calibrez ideile, cu atat mai mult mi se parea ca vreau sa fac gloante din guma de mestecat. Nu mai patisem asta niciodata, sa fiu parasit. Dar cred ca toate datile in care eu trebuise sa plec nascusera in mine curiozitatea masochista a celui care vrea sa vada cum e sa te afli de partea gresita a ghilotinei. Incet-incet, a devenit excitant gandul de a-mi savura infrangerea cu pasiune. Era un moment rar, oricat de neplacut ar fi fost, care trebuia insa savurat, asa cum istoricii gusta mai mult sa studieze vremurile de razboi decat pe cele de pace. Pana la urma, zau, de cate ori intr-o viata de om ai ocazia sa primesti o asemenea veste? A inceput sa ma seduca ideea de a sta proptit de o tejghea de bar, cu un paharel de ceva tarie in fata, un paharel pe care sa-l dau peste cap oftand din cand in cand, ca intr-un film plin de clisee. Ceea am mi-am si propus sa fac, gustand din plin din propriul pahar de penibil.

Citeste si:  10 lucruri pe care barbatii nu le suporta la femei

Nu mi-am dat seama ca, oriunde m-as fi dus, sigur gaseam cativa vechi parteneri de baute, care sa simta nevoia sa ma consoleze intr-un fel. Si au inceput neplacerile:
– Ce ai, de ce esti suparat?
– N-am nimic.
– Ce ai, ce ai, ce ai, ce ai.
Trebuia sa le spun, pana la urma.
– Cum, ma, te-a parasit ea? Erati de zece ani impreuna, cum sa faca asta?
– …
– Va impacati voi.
– Nu ne mai impacam.

Si tot asa, unul dintre miile de scheciuri ale vietii, pe care le stim toti pe de rost si care ne asteapta sa ne jucam rolul, si sa ni-l mai jucam o data, si inca o data, ca un cantec prost setat pe repeat. Toti betivii imi plangeau de mila. Nu mi se mai intamplase. Si, spre rusinea mea, am descoperit ca ma simteam grozav de bine inconjurat de aceasta compasiune colectiva, total nejustificata de altfel – pentru ca majoritatea lor stiau ce poama sunt – dar necesara, daca nu din considerente de politete, macar din ratiunile unui ancestral front comun al masculilor in fata potentialului pericol femeiesc. Mesajul lor nerostit era ca, de fapt, asa sunt toate femeile, nu merita increderea unui barbat. Mesajul meu nerostit era ca sunt de acord. In sinea mea, stiam ca nu e asa.

Si, totusi, vina pe care mi-o asumam, chiar si pe dinauntru, era suficienta pentru a ma umple de o stare de spirit ciudata, euforica, provocata de gandul de mult negandit la o viata cu totul si cu totul noua. Cu fiecare pahar de coniac, ma cuprindea un extaz bolnav si totusi purificator, murdar si util totodata, ca voma de dupa o betie crunta, un extaz mai consistent decat ceea ce ma mobilizase, cu numai cateva zile inainte, sa-mi doresc o viata alaturi de tine. In plus, gustam o senzatie cu totul noua: nu mai aveam nimic de pierdut, deci eram cu totul si cu totul liber.

Citeste si:  Strategii comunicare pentru cupluri

Nu mai aveam de pierdut dragostea aia picata din cer, care te consuma ca pe o amarata de lumanare si te lasa spoit diform pe marginea sfesnicului. Nu mai aveam de pierdut nici dragostea cealalta, pe care ti-o doresti mai mult decat iti poti permite, pe care o construiesti migalos, din ritualuri, tabieturi si planuri de viitor, pana ai in fata ta o nuca extrem de tare, dar perfect lipsita de miez. Nu mai aveam de pierdut nici macar anii cei mai frumosi ai vietii. Pierdusem, deja, tot.

Grozava treaba, mi-am spus, iata, sunt liber. Si acum, ce mai fac? Soldat fara razboi, un Ivan Turbinca plimbandu-se pe ulitele declinului, cu o tolba plina de amintiri si atat. Ce poate fi mai savuros, mai nobil si mai inutil decat libertatea?

Pana la urma, nu asta imi dorisem? In toate escapadele mele? Te inselasem din zeci de motive. Din inertie, din frustrare, din curiozitate, de dragul frumusetii, de dragul cunoasterii, din vanitate, din neputinta, din pasiune, din mila, pentru amuzament sau ca sa-mi vindec cate o durere a sufletului. Te inselasem si din dragoste, ca intr-un prohod in care efectul devine propria-i cauza. Si cine mai stie de ce. Dar nu asta era problema. Nu „de ce” te inselasem. Caci, slava Domnului, femeile iti ofera destule motive pentru a insela. Problema era de ce nu ma putusem opri, niciodata. Pai, tocmai de-asta: pentru ca, inconstient sau in deplina cunostinta de cauza, nu putusem sa nu-mi doresc libertatea. Te inselasem nu atat pentru ca aveam nevoie, ci, mai ales, pentru ca n-aveam voie.

Ah, daca, macar o data, m-ai fi privit cu mila si cu intelegere… Daca macar o data as fi putut intui in tine blandetea umilitoare a parintelui Bienvenu… Daca m-ai fi inteles, daca ai fi putut lua de la mine spaima asta, semanata de nu se stie cine, nu se stie cand, ca alaturi de tine as risca, intr-o buna zi, sa nu mai fiu eu insumi. Sigur ca n-ai fi putut sa faci asta. Dar daca, daca ai fi facut-o…

Ma rog, exact cand gandurile se dizolvasera pe de-a-ntregul printre amintiri dubios de frumoase, ajunsesem ca trecutul sa mi se para mai improbabil decat viitorul si simteam ca, incercand sa inteleg ce se intamplase de fapt, pedalam de zor o bicicleta fara lant, iar coniacul mi se urcase in obraji, a inceput o melodie. Una din acele melodii tampe, pe care o ascultasem de sute de ori pana atunci, fara sa imi transmita vreodata ceva. Iar acum, brusc, auzind-o, intrasem in magazinul de epifanii la sfert de pret, ca un orfan descoperindu-si, la aproape 30 de ani, parintii naturali. Era Duran Duran, Ordinary World.

Citeste si:  Pastele in Malta

Ascult-o si tu acum, in timp ce eu te rog sa ma ierti pentru tot acest pomelnic de spam-uri, de care, poate, nu aveai nevoie, si iti spun, cu cea mai sincera bucurie inventata vreodata, ca nu imi pare rau de nicio zi petrecuta cu tine. Pana la urma, nici tu, in castitatea ta simpla, nici eu, in golania mea exagerat de sucita, nu aveam ce sa facem mai mult. In dragoste, de buna seama, nu exista retete. Exista doar accidente.

Si, dupa ce te-ai faramat, trebuie sa te repari. N-ai dreptul sa ramai handicapat. Alea sunt carti, sunt filme, draga mea A. Dar viata noastra nu e un film de Oscar, ti-am mai spus de multe ori, trebuie sa fim fericiti si sa ne simtim norocosi daca reusim sa facem din ea o banala si previzibila telenovela.

Si, intr-un moment de deplina si brusca impacare cu tot si cu toate, mi-am lasat capul pe mana. Prima mea secunda de pace, dupa mai bine de zece ani. Cu sanse mari sa fie ultima.

De langa mine, s-a auzit o voce de fata, spunand pe un ton care nu incerca sa ascunda ironia:
– Ah, ce sa vezi… Inca un ranit in dragoste…
Mi-am ridicat capul incet si m-am uitat la ea. Nu avea mai mult de 17 ani. Avea niste ochi albastri, veseli, total neasortati cu o pereche de buze triste, cu colturile gurii vag lasate. Era draguta, asa, cu mina ei sictirita, privindu-si sticla de bere si incercand cu stangacie sa scrumeze o tigara lunga si subtire. Am zambit, un pic trist, un pic superior, cum trebuie sa fi zambit Goliat vazandu-l pe David. Si am continuat sa ma uit la ea, vreme de cateva secunde, fara sa am intentia s-o fixez. Doar pentru ca ma inveselise remarca ei.

– Te mananca, te mananca?, am intrebat-o, amuzat.
– Da, mi-a raspuns, arcuindu-si sprancenele. Nu stiu ce am.


50 Comentarii
  1. Asta a fost cea mai tare scrisoare. Mi-a placut simplitatea si mai ales sentimentul pe care il transmite… nu ma pot abtine sa nu comentez: ai fost inselat de cine te asteptai mai putin :D… in timp ce tu cautai patul altora, ea cauta atentia, fericirea pe care ai uitat sa i-o acorzi, si rezultatul .. l-ai trait pe propria piele.
    Pacat ca e ultima.. incepuse sa-mi placa telenovela… Te asteptam cu noi articole, cu noi sfaturi/indicii despre barbati… sau despre femei. Bye-bye 🙂

  2. Intr-adevar asta e cea mai tare scrisoare. Ai transmis aici ca esti om, nu animal, cum imi dadeai adesea impresia in celelalte scrisori… Si cu cat citeam mai multe dintre scrisorile tale, cu atat realizam ca am si eu langa mine un \”Mihai\” pe care, culmea, il cheama tot Mihai. Numai ca ultima scrisoare chiar m-a linistit, m-a consolat intr-un fel ca el chiar ma iubeste, asa cum o iubeai si u pe A.

  3. Deci pana la urma, dupa atatia ani in care ai stat cu ochii in soare sperand sa recuperezi clipele acelea de intensitate, uite ca Madalina a readus lumina, acea lumina pe care si A. o adusese candva, demult. Povestea se termina asa cum e firesc sa se termine: Madalina nu ar fi devenit decat o alta A. dupa mai multi ani. De aceea, iar tu ti-ai dat seama, nu e loc de regrete. Ai trait cu fiecare ceea ce trebuia si cat trebuia. Seria de scrisori nu m-a dezamagit, ci dimpotriva, simt ca cineva cu mult mai mult talent scriitoricesc decat mine a reusit sa dea o forma coerenta unor franturi de sentimente. Nu neg ca mi-ar placea sa-l cunosc in realitate pe cel ce i-a dat viata personajului Mihai, asta daca si el vrea. In definitiv, dincolo de modificarile aduse realitatii narate, mi-ar placea sa-l cunosc pe omul care gandeste astfel. Desi povestii nu cred ca ar avea rost sa i se mai adauge multe, ea poate fi un punct de pornire pentru explorarea altor ganduri. Povestile m-au pus pe ganduri: din fericire, cel putin momentan nisipul dintr-una dintre clepsidrele mele nu s-a epuizat, desi a fost un moment in care si eu am simtit ca s-a intors… In definitiv, ai iubit-o pe A. Insa nu ai fi putut iubi atat de mult soarele, daca nu l-ar fi pus in valoare luna, asa cum tu insuti ai spus candva, la inceput. Concluzie: iubirea exista, doar ca nu exclude nevoia de alte oglinzi. Si va rog, nu incepeti iar cu sintagme de genul \”iubire adevarata\”. Iubirea exista si atat. Nu exista iubire neadevarata si iubire adevarata (datorita careia nu inseli). Iubirea si \”celelalte oglinzi\” coexista. Si asa trebuie sa fie. 🙂

  4. …mi-a placut…sincera scrisoarea…..am ajuns sa cred ca si asta e o modalitate de a trata suferinta:exteriorizandu-te.eu am fost parasita de curand…adevarata problema e ca nu stiu dak sufar sau nu,park si eu imi doream sa ne despartim..dar ma doare k el mi-a zis asta…eu n-am avut curajul sa spun…in fine…consider k e mai bn sa fim sinceri,in primul rand q noi,apoi q ceilalti…

  5. A fost o scrisoare superba, la fel ca toate celelate. Imi pare rau ca aici se termina si nu mai am parte de astfel de lecturi, astfel de lectii de dragoste, de viata.Nu te-am judecat niciodata, pentru ca nu am am acest drept, si nimeni nu are. Ne-ai oferit mai mult decat niste scrisori frumoase, toate femeile cat si barbatii ar fi putut invata multe din experienta traita de tine. Stiam inca de la prima scrisoare ca o iubesti pe A. si mi-ai confirmat pana la ultima. Ce pot sa iti spun, traieste-ti viata asa cum consideri tu, iubeste pentru ca e cel mai frumos lucru din lume.

  6. E incredibil cum unele povesti se pot repeta. Mi-am regasit ultimii 3 ani si jumatate in scrisorile tale…doar ca eu eram A…si pot sa spun ca mi-ai oferit o noua viziune asupra lucrurilor.O perspectiva la care nu m-as fi gandit niciodata 🙂

  7. Sa ma anunti daca intentionezi sa publici vreo carte! Voi fi prima ta cititoare si sunt convinsa ca iti voi savura toate randurile-gandurile-starile-chinurile-agoniile-bucuriile-iluziile-aluziie-extazul-moartea-impacarea-condamnarea… Sa scrii tot asa si sa traiesti tot asa… Stiu ca nu poti fi fericit, asa ti-e dat… Oricum, totul e o iluzie…

  8. Oare te ai vindecat de propriile tale greseli? Sau o vei lua de la capat cu ele, langa \”altcineva\”, evident. Alt…pat, acelasi actor/aceiasi actori, aceeasi telenovela careia unul ca tine…ii spune, mai mult din greseala,ca nici el nu stie de ce,… \”viata\”.

    Unii ar zice: \”Bine ca se poate trai si asa\”
    In rest…Dumnezeu cu mila.

    http://patty35.blogspot.com/

  9. pe cat de frumoase au fost celelalte scrisori…pe atat de aiurea este ultima
    sunt profund dezamagita de finalul \’ romanului\” tau, Mihai.
    un final care nu inseamna nimic…….iar limbajul……
    pacat!!!!!cred ca si A este dezamagita!

  10. Draga Mihai,
    Ti-am citit toate scrisorile. Le-am citit cu admiratie pentru felul de a scrie si de a te exprima, cu admiratie pentru sinceritate si pentru explicatiile de care avem nevoie fiecare dintre noi pentru simplul fapt ca, pana la urma, \”toate povestile sunt la fel\”, le-am citit cu mila pentru A. din – nici nu mai e nevoie sa spun – cate motive, le-am citit gandindu-ma la tine ca la \”saracul prost\” (sa-mi fie iertat, te rog), dar au fost si ocazii in care, te rog sa ma crezi, am inteles perfect si m-am gandit \”cata dreptate are\”… in sfarsit, le-am citit gandind si simtind nenumarate dintre sentimentele de care suntem noi, oamenii, capabili, indiferent ca suntem buni sau rai, sau si buni si rai, sau fie ca suntem oameni buni cu niste defecte sau oameni rai cu niste calitati.
    Am ramas totusi cu niste concluzii pe care mi le-am formulat cu mult timp in urma si pe care acum, inca o data, am avut ocazia sa mi le confirm si sa mi le intaresc. Prima ar fi ca noi, oamenii, fara exceptie, suntem un complex de trasaturi, de calitati si defecte. Trecutul si circumstantele, sau intr-un cuvant, experienta, ne influenteaza personalitatea si intreg viitorul, dar fiecare dintre noi, in parte, este responsabil pentru ceea ce devine. N-am zis-o eu, ci Octavian Paler, cu aproximativ aceleasi cuvinte. Perfect adevarat. Ceea ce … nu ma enerveaza, nu ma revolta, ci ma intristeaza, este trasatura dominanta a fiecaruia dintre noi, si anume prostia. La care daca se mai adauga si o puternica tendinta de neasumare a responsabilitatii, sau ignorarea voluntara a ei, e grav. Plus ca ne mai si contrazicem noi pe noi: de multe ori ne dam seama de cat de putin avem nevoie ca sa fim fericiti, si de si mai multe ori, nu ne ajunge nici \”putinul\”, si cu atat mai putin ne ajunge \”multul\”. Ironic si trist, pentru cine isi da seama. (caci pentru ceilalti… \”fericiti cei saraci cu duhul\”).
    Daca as fi eu A., ti-as spune ca imi e mila de tine. Si nu fac parte din categoria oamenilor care se simt jigniti de mila, nu. Insa mila mea fata de tine e atat de mare, atat de consistenta, incat poate fi considerata jignitoare pentru cine o primeste, in cazul de fata, tu. Ti-as spune ca in 10 ani nu am cerut niciodata sa-mi fii fidel, ci am cerut altele. Si daca femeile nu ar fi atat de prostite – NU PROASTE – de sentimentul asta care le spune ca s-au indragostit, ca vor sa dea tot, ca sunt acolo oricand si oricum, poate ca am avea o sansa in fata voastra. Daca nu ar pretinde nici una fidelitate, ci bun simt, atat, am fi cu siguranta mai fericiti cu totii. As vrea sa stiu ca exista un bun simt al barbatului care face ca orice consecinta a infidelitatii lui sa nu ma atinga niciodata. Si ca sa nu vorbim discutii, pot sa dau si exemple, fara retineri: inseala-ma si nu ma pune in situatia de a fi cea care afla dupa toti prietenii nostri – asta daca crezi ca pot afla vreodata, inseala-ma si nu ma supune privirilor din partea prietenilor – care toti stiu – si la gandul lor \”saraca, daca ar stii\” sau \”saraca, ea crede ca e fericita\”, inseala-ma si nu-mi adu boli acasa – da, inseala-ma si cu 100, si cu 1000, si daca ajungi la acest numar impresionant e posibil sa existe si acest risc, inseala-ma si fa-o asa cum o fac barbatii, adica sex si atat, nu o a doua relatie, in care o duci pe dumneaei la mese, petreceri sau alt fel de intalniri cu prietenii nostri, in timp ce eu stau acasa si-ti fac un tort de mere…. astea deja sunt tiganii! Iar daca te regasesti si ai facut asa, iar A. nu a simtit niciodata, tot respectul. Dar respectul meu dureaza pana in momentul in care i-ai marturisit tot, chiar si prin aceste scrisori. Nu e niciodata prea tarziu sa iti afli povestea? Probabil, nu posibil! E tarziu sa ti se spuna adevarul gol golut – nobil, da – dupa ce timp de 10 ani ai crezut ca ai fost fericita, dupa ce, cu bune si rele, ai tras linie si ai zis ca e ok, a fost mai mult bine decat rau? Da, e tarziu, e inutil si poate fi foarte usor interpretat ca fiind un gest de mitocanie. Poate ca ai respectat pe parcursul relatiei regulile mele care spun ca problema nu e in a ma insela, ci in a ma face sa simt asta, dar… ti-ai dat cu firma-n cap, cum se spune, tocmai la final. La finalul finalului, cand nu mai avea rost. Sau se mai numeste a te ineca ca tiganul la mal.
    Aa, ca ai facut-o pentru ca asa ai simtit, pentru ca nu ai mai suportat sa minti si ai vrut sa spui adevarul, etc. etc. etc. Da, e de inteles, e perfect adevarat si corect, la fel cum e de egoist si de adevarat ca ai facut-o pentru tine si atat, nu pentru ea. Inteleg, repet. Fiecare are dreptul la dezamagire, la revolta, si in final, la a spune!
    Si inca o data, de ce spun ca-mi inspiri mila? Tocmai din cauza raspunsul tau la propria ta intrebare, din cauza motivatiei tale. De ce nu te putusei opri niciodata? Pentru ca n-ai putut sa iti doresti libertatea, pentru ca n-aveai voie. Da… asa e… Si daca ai fi avut voie?? Raspunsul nici macar nu il astept, e al tau si il stii foarte bine.
    Si ti-as mai spune ceva ce sunt convinsa ca stii: intotdeauna va exista un ALTUL, respectiv o ALTA. Intotdeauna va aparea cineva mai frumos, cu mai multa rabdare si intelegere decat femeia/barbatul care, in mod inevitabil, te-a vazut intorcandu-te acasa cu strampii rupti, desi ai plecat ca un bibelou de dimineata, sau care ti-a vazut gaurica din sosetele BIGOTTI, atunci cand te-ai descaltat de pantofii CESARE PACIOTTI de 400 de euro, pana sa apuci sa le arunci, ca doar n-o sa te apuci sa le carpesti, mai ai inca 20 de perechi si poti oricand sa iti mai cumperi cel putin inca pe-atatea. Si astea sunt exemple banale. Da, intotdeauna va fi un altul, o alta, si inca una, si inca doi, si inca noua, s.a.m.d. Si nu ne poate opri nimeni, cateodata nici chiar noi nu ne putem opri pe noi, dar daca tot o facem, putem sa alegem macar circumstantele si urmarile, si putem sa ni le asumam. Sau nu, cum fac unii…
    E mult de spus… poate prea mult!
    C.

  11. Frumos descris. Au fost si alte scrisori cu asa incarcatura. Era de asteptat sa-si gaseasca pe altcineva. Acum ca si-a pierdut farul, ce alt punct de reper isi va lua?, iara tu cu ce ne vei incanta pe viitor?

  12. \”Patetic \” ar trebui sa insemne \”plin de pathos\” … 😉 Dar cred ca se va modifica si in DEX cat de curand . Toate bune ! Interesant articolul

  13. @ Adina: o suna ca dracu\’, dar corect e \”insala\”. E vorba de alternanta vocalica \”e\” – \”a\” care are loc la anumite verbe de conjugarea I. Acelasi lucru e valabil si in cazul lui \”asaza\”.

  14. \”Patetic\” folosit cu sensul de \”penibil\”, \”jalnic\” este un imprumut din engleza. In romana, pe vremuri cel putin, sa fii patetic nu era nimic rau.

    Evident, prefer sensul romanesc al cuvantului 🙂

  15. Tu uiti ca nu ai fost nicicand constrans sa/i fi fidel si sa fi cu ea. Ti/ ai impus singur limitele pe care le/ai incalcat din prostie si inconstientza. In viatza asa e ..nu putem avea de toate . Ai vrut si prizonierat si libertate , prizonier relatiei cu A si nestatornic cu restul femeilor cucerite. De fapt ai fost mereu prizonier pt ca nici o clipa n/ai fost sincer cu tine. Si nici la finalul scrisori nu esti. Asa ca poate nu aisansa de mantuire daca toata viatza o ve i petrece in alcool si aventuri… Vei fi un adolescent razgaiat intr/un trup de mascul , nu un barbat responsabil. E straniu ca te doare ca A te/a parasit , gandind ca poate trebuia sa aprecieze efortul tau de a/i fi alaturi 10 ani , cu toate necazurile si vina pe care/i suferit/o .. dar cum iti poti imagina ca femeia asta sa fie vreun moment recunoscatoare sau toleranta cu ceva de care poate n/a avut deloc habar ? si fata de un om care era un strain caci tu n totiastia 10 ani esti si ai fost strai de tot ce a inseamnat dragoste si intimitate cu persoana iubita. Tie nu ti/a pasat decat de gandul de a/ti fi pierdut identitatea si libertatea si descoperi acum cu stupoare ca nu le ai pt ca nu esti un om integru. Te descrii ca pe un vagabond, un decazut, un rebut uman care umbla fara tinta pe drumuri. Ai pareri de raudar nu faci nimic ca sa/ti rascumperi greselile o data ce dai peste o pustoica debusolata de 17 ani si te gandesti deja sa o seduci pt ca te identifici cu ea si pt ca ti se pare normal la cei 30 de ani ai tai , cu alcoolul in sange si starea de cacat i care te afli.
    Din punct de vedere literar , gramatical , formal , sunt bine scrise articolele tale dar ca morala nu ofera nimic util si nu schimba , n/ar trebui sa schimbe viziunea unor oameni care vor relatii temeinice si fericire in dragoste. Ast se rascumpara greu , cu indelung efort ..iar daca tu in 10 ani ai daramat totul si vrei sa continui , tragand pe altii dupa tine (se pare ca ti s/a pus pata pe pustoaice nevinovate) , mintiind si subjugand , nu te mai plange ca suferi pt ca multor nu le pasa si nici tie, se pare, pt ca nu te indrepti…

  16. Sublim! Ma regasesc profund…si eu am plecat… dupa 10 ani… Citindu-ti scrisorile, am inceput sa ma gandesc serios ca poate chiar sunt \”A.\”

  17. superbe scrisorile…. dar pe de o parte nu stiu daca nu au fost o greseala fata de A…. daca intr-adevar nu a simtit in toti acesti ani infidelitatile tale…, pacat ca afla acum tot…pt ca va simti ca a trait 10 ani in minciuna..!!! poate era mai bine sa nu stie nimic…

  18. Am plans. A fost poate prea real, prea adevarat tot ceea ce ai descris. Pana si comparatia cu voma dupa o betie crunta a fost atat de bine facuta. M-am gandit si eu sa-l parasesc. Sa-i dau libertatea asta la care poate tanjeste si nu are curajul sa o recunoasca. Simt ca nu o sa mai fie ca inainte insa nu am curajul sa-i dau drumul. Il iubesc mult. L-am iubit mai mult decat m-am iubit pe mine. Aici am gresit. Mi-am lasat hainele sa prinda miros de mancare, mi-am lasat buzele fara culoare, m-am lasat privita atunci cand eram obosita, m-am vaitat de durerile menstruatiei si am considerat ca daca ma iubeste nu se va plictisi de mine. M-am inselat. Cred ca a simtit si el exact ce ai relatat tu atat de bine. Cred ca mai bine nu se putea. M-ai facut sa ma gandesc daca nu ar fi bine sa il las liber, chiar daca el, acum s-a linistit, este iar langa mine si imi spune ca ma iubeste. Mi-e frica de ceea ce poate simti si eu nu pot afla. Se face pielea de gaina pe mine cand recitesc aceasta ultima scrisoare. Si nu mai pot sa-l acuz de nimic. Este om si ceea ce a simtit as fi putut poate sa simt si eu. Poate… Multumesc.

  19. ehh un proverb vulgar spune ca: \” nu poti fi si cu p*la in fund si cu sufletul in rai\” cam asa ceva ai patit si tu; nu aveai cum sa inseli atata timp si sa nu iti primesti pedeapsa, altfel ar fi fost nedrept fata de cei fideli si onesti

  20. numai nenorocitii pot da vina pe soarta sau pe alinierea planetelor pentru lucrurile infecte pe care le fac. deci nu e vina niciuna dintre voi ca povestea voastra n-a mers, zici? asa a fost sa fie, sa o inseli tu de 100 de ori. si in ziua ta de despartire, ce sa vezi, aceeasi soarta ti-a trimis in cale o minora. daca descriem foarte metaforic o relatie si ne cerem scuze putin nu inseamna ca se iarta toate marlaniile pe care le-am facut sau ca se mai poate salva ceva ce ai aruncat treptat la gunoi.

  21. Multumesc,multumesc pentru raspunsurile pe care al meu \”Mihai\” nu a avut puterea,inspiratia si timpul necesar pentru a mi le da!
    Iti doresc liniste sufleteasca!

    Pe curand!

  22. Ti-am citit toate scrisorile dar nu am comentat nici una. De judecat nu am s-o fac pt ca nu are nimini dreptul sa o faca. Multumesc in primul rand pt curajul, sinceritatea cu care ai scris si ne-ai impartasit povestea ta astfel incat sa ajungem sa vedem lucrurile din perspectiva masculina si de asemenea iti apreciez talentul literar. Sper sa-ti gasesti linistea sufleteasca si sa reusesti sa apreciezi ceea ce vei avea langa tine pe viitor. Ciudat cum poti iubi dar nu si aprecia asta este valabil la oricine. Numai de bine si succes pe mai departe.

  23. OAMENI FARA ROST PE LUME , CE AR MERITA SA STEA DEPARTE DE ORICE SENTIMENT UMAN . SE INCURAJEAZA DEPRAVAREA , DIN PACATE NU SE MAI CUNOSC ELEMENTE CA RESPECTUL DE SINE ..DE FAPT CRED CA SUNT PUTIN BOLNAVI DAR NU DECLARATI . SA-TI POTI PERMITE SA-TI BATI JOC DE ATATEA SUFLETE , IAR PE TINE SA TE DOARA UNDEVA …INDIFERENT CE VORBE FRUMOASE AI UTILIZA TOT UN DISTRUS ESTI SI AI MERITA SA AJUNGI BATAIA DE JOC A ORICAREI FEMEI CE A CITIT ACESTE RANDURI .POATE CREDETI VOI CA FEMEILE SUNT ASA DE JALNICE …DAR DOMNILOR VA INSELATI AMARNIC . IAR TREABA AIA CU FEMEIA E CURVA IAR VOI AVETI TOT DREPTUL A FOST INTR-UN ALT SECOL . NU MERITATI NIMIC …DOAR SA NE FOLOSIM DE VOI ..ATAT
    ITI PERMITI SA VORBESTI DE DRAGOSTE , DE SENTIMENTE …PAI HABAR NU AI CE SUNT ALEA , DACA AI MINTIT , INSELAT SI AI AVUT O MIE DE FETE …ESTI UN RATAT MIZERABIL

  24. ce absurd..
    dc te plangi k te`a lasat..iar knd o aveai nu ai shtiu sa tzi`o tzi langa tn??..pt ce mai exista in momentul de fatza regrete?knd si tu shtii k i`ai greshit?knd erai in patul alteia nu te gandeai la ea?..Asta nu e dragoste..ci doar obijnuintza..atunci knd iubeshti q adevarat nici makar prin kp nu tzi`ar trece sa insheli..:-j..Aqm suporta 🙂
    ..Viatza merge inainte 🙂 Poate`i prima deceptzie insa nu shi ultima..
    ..In fine nu`s nimeni sa te judec..asa k..Hai ridica`te ..prinde putzin curaj ! Viatza e prea frumoasa k s`o lasam sa treak pe langa noi 😡

  25. Bravos Mihai! Ai reusit sa expui in cuvinte mesajul / ideea.. the core concept al filmului Californication !

    Aceeasi goana nebuna dupa implinirea de sine , indiferent de repercursiuni .. acelasi \”nevinovat\” abandon in fata instinctelor de moment.. aceeasi revenire la o ea .. in cazul tau A .. si ar fi ipocrit sa asumi ca din iubire absoluta .. cat din nevoia de vinovatie. 🙂 Tu intelegi perfect ce vreau sa spun.

    Anyway , congrats!
    Ai reusit sa impresionezi prin \”sinceritate\” cateva domnitze dornice sa te scoata la un suc. Recomandarea mea: onoreaza-le invitatia .. ca sa ai in continuare material de depanat. Good luck!

  26. eu nu te-as fi lasat sa faci toate chestile astea=))) imi dau seama de tine ca pari dur dar ai un suflet sensibil..bafta in continuare mai astept articole la fel de incitante:D

  27. Mda… de ce nu ne putem opri…la asta nu vom gasi vreodata raspuns… poate pentru ca suntem oameni si stim ca iubirea absoluta, deplina, fara pata, nu exista decat proiectata in imaginatia celor ce se hranesc cu fantasme;
    Viata e gri… e absurda, e sublima,e cinica, e cruda, e dulce uneori… ca scrisorile tale.

    Imi vor lipsi, dle Mihai, scrisorile tale; sau mai degraba imi va lipsi placerea cu care le citesc iar si iar… pt ca sunt vii si pt ca in ele se regaseste, intr-o mai mica sau mai mare masura, fiecare dintre noi… Am un feeling insa ca nu s-au incheiat aici confesiunile tale, mai ai multe de descoperit,multe de simtit… si , sper eu, multe de impartasit….

  28. Ufff…bine ca s-a terminat!!!
    Draga M. (daca-mi permiti…..ma rog din moment ce ai simtit nevoia sa te \’\’marturisesti\’\’ cu atatea detalii ma gandesc ca ti-ai asumat si acest risc…) imi pare sincer rau pentru tine. Sincer…..nu ti-am acordat tot timpul meu pentru a citi toate scrisorile tale, insa am citit vreo 3-4 din ele…prima si ultima cu siguranta. S-au terminat cam sec….nu ai reusit sa tragi o concluzie dupa toate astea….pacat….dupa cum scrii se poate spune ca esti un baiat destul de \’\’citit\’\’ insa nu suficient ca sa si inveti ceva din experientele tale.
    Ai scris in ultima scrisoare ceva de genul…\’\’femeile iti dau destule motive ca sa le inseli\’\’. Eu iti dau o alternativa la asta. Te-ai gandit ca poate tu ( si altii ca tine) nu esti destul de matur si puternic sa faci fata unei relatii adevarate? unei casnicii?
    Sa insele poate oricine…nu e nimic de laudat sau nemaipomenit aici….se cauta diverse motive pentru slabiciune si din nefericire se si gasesc de fiecare data. Adevarata virtute sta in a rezista \’\’tentatiilor\’\’ nu in a le da curs, a incerca sa faci ca relatia ta sa fie asa cum o visezi nu in a te ascunde de realitate in spatele neputintei tale, a alcoolului sau a falsilor prieteni. Nu e usor…dar tocmai asta-i farmecul si provocarea…Apropo de prieteni…..chiar crezi ca cei care te compatimeau iti sunt prieteni? Ai fost doar un subiect de distractie care a disparut odata cu iesirea ta din scena plina de fum si de frustrari a barului in care iti varsai \’\’of-ul\’\’. Nu s-a gasit nici unul sa te trezeasca la realitate.
    De ce nu va puteti opri? Hmmm….pai hai sa cautam motive : poate din cauza instinctului de \’\’vanator\’\’, sau poate din cauza astrelor ( ha..ha..) , sau poate simtiti nevoia sa va demonstrati \’\’barbatia\’\’ sau farmecul cu alte domnisoare doar asa…sa vedeti daca mai puteti…, poate din plictiseala, din prostie, din gelozie, neputinta, teama, imaturitate si lista poate continua………Stii ca e o vorba in popor….\’\’nu vezi padurea de copacul din fata ta\’\’ numai ca la tine se aplica invers….tu nu ai reusit sa vezi \’\’copacul\’\’ de padure. Nu ma intelege gresit…..nu intentionez sa-ti fac aici \’\’judecata de apoi\’\’, e doar o parere…..poate pe care trebuia sa o obtii de la \’\’prietenii\’\’ tai ( dar apoi…..n-ar mai fi fost la fel de interesant ).
    Concluzia….imaturitate, slabiciune si teama de tine insuti….teama de a ajunge sa te cunosti alaturi de persoana care ti-a fost alaturi, teama de \’\’pentru totdeauna\’\’. Sper macar ca \’\’marturisile\’\’ tale sa-ti fi adus vreun folos….dar ma tem ca nu e asa, nu? Si apoi cu replicile tale de \’\’agatat\’\’ si mai ales locurile in care o faci..se pare ca ai sa primesti exact ceea ce meriti. In viata cred ca cel mai potrivit cuvant este evolutie ( in tot ceea ce faci) dar drumul tau cred ca spune altceva, adica exact opusul…..mai precis \’\’vibratia\’\’ ta va atrage catre tine persoane exact de aceeasi calitate…si cine stie poate intr-un final (poate chiar in viata asta) vei invata ce inseamna calitate (cantitate am vazut cu totii ca ai incercat deja ) , respect, consideratie, daruire si atunci vei ajunge cu siguranta sa cunosti iubirea (ceea ce ai incercat tu se numeste sport…sex mai exact….si din pacate astea sunt rezultatele lui…..nu prea multumitor, nu? )

  29. Ufff…bine ca s-a terminat!!!
    Draga M. (daca-mi permiti…..ma rog din moment ce ai simtit nevoia sa te \’\’marturisesti\’\’ cu atatea detalii ma gandesc ca ti-ai asumat si acest risc…) imi pare sincer rau pentru tine. Sincer…..nu ti-am acordat tot timpul meu pentru a citi toate scrisorile tale, insa am citit vreo 3-4 din ele…prima si ultima cu siguranta. S-au terminat cam sec….nu ai reusit sa tragi o concluzie dupa toate astea….pacat….dupa cum scrii se poate spune ca esti un baiat destul de \’\’citit\’\’ insa nu suficient ca sa si inveti ceva din experientele tale.
    Ai scris in ultima scrisoare ceva de genul…\’\’femeile iti dau destule motive ca sa le inseli\’\’. Eu iti dau o alternativa la asta. Te-ai gandit ca poate tu ( si altii ca tine) nu esti destul de matur si puternic sa faci fata unei relatii adevarate? unei casnicii?
    Sa insele poate oricine…nu e nimic de laudat sau nemaipomenit aici….se cauta diverse motive pentru slabiciune si din nefericire se si gasesc de fiecare data. Adevarata virtute sta in a rezista \’\’tentatiilor\’\’ nu in a le da curs, a incerca sa faci ca relatia ta sa fie asa cum o visezi nu in a te ascunde de realitate in spatele neputintei tale, a alcoolului sau a falsilor prieteni. Nu e usor…dar tocmai asta-i farmecul si provocarea…Apropo de prieteni…..chiar crezi ca cei care te compatimeau iti sunt prieteni? Ai fost doar un subiect de distractie care a disparut odata cu iesirea ta din scena plina de fum si de frustrari a barului in care iti varsai \’\’of-ul\’\’. Nu s-a gasit nici unul sa te trezeasca la realitate.
    De ce nu va puteti opri? Hmmm….pai hai sa cautam motive : poate din cauza instinctului de \’\’vanator\’\’, sau poate din cauza astrelor ( ha..ha..) , sau poate simtiti nevoia sa va demonstrati \’\’barbatia\’\’ sau farmecul cu alte domnisoare doar asa…sa vedeti daca mai puteti…, poate din plictiseala, din prostie, din gelozie, neputinta, teama, imaturitate si lista poate continua………Stii ca e o vorba in popor….\’\’nu vezi padurea de copacul din fata ta\’\’ numai ca la tine se aplica invers….tu nu ai reusit sa vezi \’\’copacul\’\’ de padure. Nu ma intelege gresit…..nu intentionez sa-ti fac aici \’\’judecata de apoi\’\’, e doar o parere…..poate pe care trebuia sa o obtii de la \’\’prietenii\’\’ tai ( dar apoi…..n-ar mai fi fost la fel de interesant ).
    Concluzia….imaturitate, slabiciune si teama de tine insuti….teama de a ajunge sa te cunosti alaturi de persoana care ti-a fost alaturi, teama de \’\’pentru totdeauna\’\’. Sper macar ca \’\’marturisile\’\’ tale sa-ti fi adus vreun folos….dar ma tem ca nu e asa, nu? Si apoi cu replicile tale de \’\’agatat\’\’ si mai ales locurile in care o faci..se pare ca ai sa primesti exact ceea ce meriti. In viata cred ca cel mai potrivit cuvant este evolutie ( in tot ceea ce faci) dar drumul tau cred ca spune altceva, adica exact opusul…..mai precis \’\’vibratia\’\’ ta va atrage catre tine persoane exact de aceeasi calitate…si cine stie poate intr-un final (poate chiar in viata asta) vei invata ce inseamna calitate (cantitate am vazut cu totii ca ai incercat deja ) , respect, consideratie, daruire si atunci vei ajunge cu siguranta sa cunosti iubirea (ceea ce ai incercat tu se numeste sport…sex mai exact….si din pacate astea sunt rezultatele lui…..nu prea multumitor, nu? )

  30. Inselati ptr ca sunteti egoisti si niste tampiti! Iar cand pierdeti pe femeia aia de v-a fost alaturi in toate fazele voastre de rahat, invatati sa o apreciati si va vine sa va dati cu pumnii in coaie! Inselati ptr ca sunteti niste prosti si imbecili, niste visatori si habar nu aveti sa faceti pe cineva fericit! Inselati mai departe…. veti ajunge, la un moment dat, sa o simtiti pe cea de plastic… caci noi, domnilor, nu va vom mai vrea! Sunteti prea dobitoci ca sa si respirati! Stati departe! Inselati ptr ca…… chiar m-am plictisit! Doar atat mai zic : voi, barbatii, sunteti niste idioti! Atat : I D I O T I !
    Sa va fie de bine!

  31. Am citi comentariile ce au fost postate , si … a trebuit sa-ti recitesc ultimele scrisori, pt ca ai lasat impresia ca esti chiar \”ratat\” din pdv sentimental, \”incapabil sa pretuiesti vreun sentiment de iubire\”. Poate esti naiv si crezi in fantasme. cine stie?! Cu o parte din ele sunt de-acord, ad infinitum mi-a placut ce-a scris si-n alte dati si nu numai. Am spus candva ca doua emotii ne guverneaza viata, iubirea si frica. Poate ti-a fost frica sa-ti asumi iubirea pt A. Nu stiu, dar cu pustoiaca de 17 ani, nu iti intrezarim vreun viitor maret, adica vei fi ca si pana acum, din floare in floare ca o albinuta, cum zicea o melodie. Daca asta-i tot ce te face fericit si esti dispus sa infrunti lumea, esti un norocos. Ai curajul sa-ti asumi ceea ce decizi. Daca o mai vrei pe A, lupta! Iti va fi greu, dar nu imposibil. Toate cele bune!

  32. as putea scrie aceasi scrisoare…. singura diferenta e ca sunt fata, nu baiat, dar m-am regasit intru totul in scrisoarea ta 🙂

  33. Asta e prima oara cand comentez articolele tale, si nu ca nu mi-ar fi placut ci din contra. Mi-a placut toata povestea ta, povestea voastra TOOT. Imi pare rau ca asta este ultima scrisoare si ca nu o sa mai citesc. Recunosc ca in fiecare saptamana asteptam cu sufletul la gura articolul tau, sii ma surprindeai mereu in mod placut. 😀 la inceput nu te intelegeam dar pe parcurs am inceput sa te inteleg, pentru ca si eu la randul meu am facut greseala de a renunta la un om execeptional din viata mea, si m-am trezit tarziu la realitate. Credeam ca o sa mai gasesc cu miile ca el, dar m-am inselat. Intradevar kat timp am fost cu el eu nu l-am inselat. Acum imi pare rau dar nu mai pot da timpul inapoi din pacate.
    soo THIS IS IT! daca o sa mai ai okazia sa scrii articole de genul acesta sau orice altceva anunta-ma si pe mine!
    HAVE A NICE DAY!

  34. E gresit titlul, corect ar fi fost acesta: \”De ce unii ca Mihai inseala femeile…\”
    Mai Mihai, cunosti tu toti barbatii din lume? Cum poti sa ii categorisesti pe toti ca fiind \”magari\” asa cum bine te-ai auto-intitulat?
    Iti plangi de mila, insa prea putin te gandesti la femeia care a fost langa tine si careia sufera/sau a suferit fara sa aiba nici o vina.
    Esti jalnic!

  35. Ma regasesc in scrisori, recunosc! Nu am crezut ca poate sa vorbeasca cineva \”pentru mine\” atat de clar, incat sa inteleg ce se intampla cu mine…prin mintea altuia!

  36. nu sunt convinsa daca scrisorile tale sunt fictiune sau nu, dar eu vreau sa le cred adevarate, pentru ca am trait ceea ce i s-a intamplat lui A., pana la momentul in care te-a parasit pt.altcineva.
    nu am fost niciodata de acord cu barbatii care au deja pe cineva in viata lor si se indragostesc de o alta femeie.cred ca sunt niste fiinte slabe, sau mai degraba nu ai iubit-o niciodata cu adevarat pe A. cum poti sa iubesti doua femei in acelasi timp, daca una dintre ele nu ti-e mama sau o alta ruda?sexual da. dar sufleteste?!nu cred ca este posibil, decat in conditiile pe care le-am adus in discutie mai sus. Aceasta este tiparul barbatului pe care cea mai mare parte a femeilor il dispretuiesc. Desi nu am fost de acord cu infidelitatea, cu atat mai mult din partea femeilor, am ajuns sa ii dau dreptate fostei tale iubite, A. Ai uitat de ea si ti-ai meritat soarta. Eu, una te-am urat la fiecare scrisoare.
    Dar nu ne-ai povestit niciodata in detaliu despre A., cum era ea?ce fel de comportament. ai tinut-o destul de mult in umbra in povestirile tale. Ar trebui sa ne scrii cate ceva despre ea, sa ne povestesti intamplari doar cu ea, ca sa ne putem face o parere obiectiva.

    Ps:a mai scris mihai ceva de pe 4 mai pe site?

  37. Aceste scrisori au la baza un fundament. Sentimentele pt A. existau, dar nu erau bine definite, fiind inlantuite de niste frustrari din trecut.

    Probabil A. avea tot ce cautase la o femeie toata viata, poate chiar isi gasise si linistea care putine \”jumatati\” o ofera, dar tot A. avea si alte \”trasaturi\” de care fugea indragostitul, si atunci era o lupta in interiorul lui… \” o plac\”.. sau \”caut alta\”. Instinctul ii spunea sa \”caute alta\”, \” mergea la alta\”… dar dupa \”actull sexual finalizat\”… tot la A se intorcea. Aceste excursii nu pot dura o vesnicie, totul are o limita. Pana A. si-a luat inima in dinti si si-a cautat si ea o alinare pe moment, un mod de a-si gadila orgoliul ranit la maxim.

    Mi-a placut f mult fraza de final \” dupa ce te-ai faramat, trebuie sa te repari\”.

    Inselatorul, dupa miile de escapade in care A. l-a asteptat, si nu cred ca nu a inchis ochii foarte mult, tot el se considera \”incornorat\” ( cu cine nu se astepta).

    Acasta din pacate este problema societatii noastre. Barbatii merg \”in excursii lungi si dese\”, \”uita de ce au acasa\”, dupa o perioada lunga de fierbere si adunare de reprosuri \”refuleaza in tabara feminina\”, se intampla un incident… si tot \”orgolliul masculin urla, rage, sufera\”. Cuuuuuuuuuuuum… a iesit cu y? Dar trebuie analizat daca nu cumva chiar \”cel in cauza, care scrie si sufera\”, n-a impins in bratele \”cui se astepta mai putin\”.

    A. nu cred ca are nicio vina ( poate prea putina incredere in ea si faptull ca n-a dat un sut in fund cand merita). Mihai ar trebui sa se puna cu capull pe perna noaptea si sa se-ntrebe \”iubesc, sau nu iubesc\”, \” ce am gresit eu in fata lui A.\”

    Mai degraba Mihai se simte vinovat fata de A., decat o iubeste. Dar oricum, inainte de iubire, este clar o problema de greseala si iertare.

    Chiar daca continua sau nu, Mihai ar trebui sa isi ceara iertare lui A. Sansa unei astfel de iubiri.. doar daca A. accepta… dar si asa, este posibil ca A. sa si-o ia in acelasi mod, tot restul vietii.

    Mai degraba mi s-a parut totusi un \”joc de-al dragostei\” intre cei 2. \”Esti a mea A… eu ies cu una, alta.. pt ca tu tot esti a mea si pot sa te am cand vreau eu si tu tot treci peste.\” Parc-asa a sunat intr-o scrisoare.

    A. mai degraba a fost tinuta prizoniera in lanturile sentimentelor lui Mihai, in timp ce el se delecta cu bere si dansuri de fete frumoase.

    Poate A. nu are frumusetea ideala, dar are ceva al ei, poate A. nu este imaginea feminitatii adorata de toti barbatii, dar Mihai a placut ceva la ea, si trebuie sa isi constientizeze amandoi ce-a fost.

    Poate nici n-a fost iubire, decat din partea lui A., din moment ce ea l-a asteptat atat .

    Povestea nu mi se pare terminata. E terminat doar un mare capitol.

  38. Cred ca A. era atat de prizoniera in cercurile tale, ca nu putea sa faca un pas, fara sa stie. Cu oricine ar fi iesit, tot ai fi aflat.

    Chiar as fi curioasa de o continuare a ce se intampla. Mihai are o relatie stabila si nu mai face prostii, din lectiile primite de la A. A. are si ea o relatie reusita , A si-a vindecat ranile din relatia cu Mihai si isi vede de cariera sau \”A. este in Organizatia de Femei si se implica in actiuni de genul \” Scaderea schingiurii psihice a femeii.\”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.