Dragostea nu se imbraca in roz

N-am inteles niciodata de ce obiectele legate cumva, fie si doar tangential, de sentimentul amoros, sunt de culoare roz sau rosie. Presupun ca iubirea este vazuta ca fiind indisolubil legata de organul din stern si de sangele pe care acesta il pune in miscare, tinandu-ne in functiune organismul. Astfel ea este investita cu o influenta capitala in vietile noastre, vitala, cam la fel cum sunt inima si sangele pentru corpul nostru fizic. M-am mai gandit ca, poate, pe vremea cand oamenii nu aveau prea multe cunostinte de biologie, inima era singura care ocupa tronul functiilor vitale. Si atunci era firesc ca ceva atat de pur si de minunat precum iubirea sa izvorasca de acolo.

Azi stim mai multe. Si stim ca atunci cand suntem tristi, reactiile fiziologice, dezechilibrele nu se manifesta numai la nivel cardiac. Organe mult mai prozaice, cum ar fi ficatul sau stomacul, au si ele de suferit. Ca sa nu mai vorbesc de creier si de bulversarile de acolo. Numai ca nimeni nu pune pe tricouri imagini cu un stomac ulcerat sau cu un ficat marit. In continuare, troneaza in imaginarul nostru poze cu inima rosie si dragalasa sagetata.

Mai exista o idee extrem de raspandita, si anume aceea a generozitatii iubitilor. Se crede ca atunci cand esti iubit, celalalt nu are cum sa-ti faca rau. Daca te iubeste, nu te raneste. Fals, zic eu. Nimic mai fals.

Citeste si:  Cum ajung femeile sa fie infidele?

Cele mai adanci rani le provocam, impotriva oricaror aparente, atunci cand iubim. Nu ne ascutim niciodata cutitele cu mai multa ravna ca atunci cand iubim. Nu lovim niciodata cu aceeasi forta, nici sangele nu tasneste la fel de rosu, cu pigmentul cel mai puternic din cate s-au vazut. Iubirea este mai mult despre spini decat despre dulceata de trandafiri, sa fim bine intelesi. Este o creatura ciudata, respinge izvoarele curate, le intoarce spatele plictisita si pleaca sa se adape prin locuri imunde. Este cel mai bizar lucru din lume, se scalda in noroi si pielea ii ramane curata, fara riduri si fara nisipuri ascunse. Poetii o tot comparau cu flori si figura de stil merge pana la un moment dat, daca adaugam langa „floare” epitetul „carnivora”.

Iubirea e o floare monstruoasa, cu petale otravite din care ne hranim pe rand. Nu ne oferim nectarul zeilor, ambrozii mirifice, ci ne daruim cu galanterie otravuri dulci, care ne mananca maruntaiele si ne rod epiderma. E o dependenta care ne devoreaza si ne arunca apoi lumii ca niste samburi stricati, care n-au apucat sa incolteasca si sa dea rod.

Ea nu promite raiuri, ci o suspensie intre paradis si iad. Suntem legati pe niste fire elastice si sentimentul ne arunca de sus in jos ca si cum am fi niste mingi de balci. De aceea, ne certam atat de cumplit, de aceea imbratisarile ne frang uneori oasele, de aceea cand avem orgasm murim cate putin, ne cufundam cu toata fiinta intr-un negru plusat. Nici pomeneala de dragalasenie. Aia e fata ei umana, comerciala. Insa cine vrea s-o priveasca drept in ochi, nu va vedea trandafiri si albastrele, ci flori gigantice uriase, care te paralizeaza si te lasa naucit, lipsit de ratiune, strain tie, de nerecunoscut.

Citeste si:  Marimea ideala a penisului (partea a II-a)

Cand iesiti pe strada, cautati nebunii. Cautati fiintele cu priviri halucinate, cautati epidermele arse, cei impinsi afara din spitale, nerecunoscuti de niciun sistem, orfanii, ratacitorii. Coborati in vai, cautati-i printre stanci. Se feresc de trecatori caci nu se mai recunosc ca apartinand acestei specii. Iubirea nu e facuta pentru oameni. Noua ni se ofera variantele ei diluate, caldute, indulcite artificial cu pleiade de vorbe dulci si slagare la moda, certificate de casatorie si promisiuni de perpetuare a speciilor. Nici Moise nu l-a vazut pe Dumnezeu decat sub forma unui tufis arzand. Cum am putea noi ridica privirea? Ce aroganta ar fi asta? Iubirea nu lasa in urma decat un supravietuitor. Actul de canibalism este obligatoriu. Unul il mananca pe celalalt. De aceea, daca n-am fi dresat-o, daca n-am fi trecut-o printr-un filtru obligatoriu care s-o faca acceptabila din punct de vedere social, ea ar fi fost scoasa in afara legii. Ar fi fost declarata ilegala. Cum sunt drogurile. Cum e absintul pur.

Citeste si:  Cand trebuie sa tii relatia secreta

De aceea imi vine sa rad ori de cate ori aud celebrul dicton hippie “make love, not war!”. Oamenii nu stiu. Nu stiu ca “love”-ul asta ar fi mai cumplit decat toate razboaiele nucleare, decat toate armele biologice si ca ne-ar duce la extinctie mai repede decat un asteroid gigantic. Am umbla toti cu inima smulsa din piept, tinand-o in maini. Nu s-ar mai coace paine, nu ar mai creste cozonacii prin cuptoare si gradinitele ar ramane pustii. Caci animalul asta e unul sterp. Care supravietuieste autodevorandu-se si metamorfozandu-se la nesfarsit.

In starea ei pura, a incetat sa mai existe odata cu Olimpul. De indata ce am pravalit zeii de acolo, am ingropat-o si pe ea, si am tintuit-o intr-o cusca, inchisa cu sapte lacate, sub sapte peceti. Din cand in cand fiinte inconstiente, temerari fara nume, se strecoara printre gratii. Mereu intra doi si iese doar unul, refacand in sens invers mitul platonic.


18 Comentarii
  1. Atribuirea semnificatii erotice culorii mai sus dezbatute nu are decat o legatura indirecta cu inima. Stii si tu probabil, culorile, perceperea lor vizuala are efecte asupra psihicului uman, care se pot transmite si la nivel fiziologic. Rosul, de exemplu, induce o accelerare a ritmului cardiac, a respiratiei, creste presiunea sanguina; este o culoare, dinamicas, puternica. din acetse motive probabil a fost corelata cu dragostea. mi se pare chiar logic, pentru ca nici o alta culoare nu produce aceleasi efecte. cu rozul nu-ti dau dreptate, pentru ca nu indica decat imaturitate 🙂

  2. Nu ai inteles… Pacat
    Putini sunt cei care afla ce-i cu adevarat iubirea. Nu e neagra, are albul cel mai pur.
    Nu confunda alegerile facute intr-un anumit moment al vietii. Daca iesi singur dintr-o relatie ce implica doi, daca atunci cand te trezesti singur totul e negru in jurul tau, nu ai intalnit iubirea. Doar ai iubit persoana nepotrivita.
    Fiecare avem perechea noastra in viata asta. Nu orice foc de paie poarta numele iubirii, chiar daca arde cu aceeasi intensitate.

  3. @Lidia: Draga mea,
    Daca ai da jos ochelarii de cal si ai incepe sa percepi si semitonurile stilistice, nu doar albul si negrul(sau cu alte cuvinte, metafora ieftina si stridenta, care sare in ochi), poate ai avea sanse sa intelegi ce e si cu anatomia partii superioare a corpului:))

    No offense..

  4. @ LIDIA:

    Vezi ca nu exista \”un cuibar rotind de ape\” si alte d-astea!
    Sunt figuri de stil… nu esti la Anatomie, esti la ora de Romana!
    Incult rau Eminescu asta… n-ai vazut asa ceva!

  5. Sternul este un os, fraierilor, scutiti-ma cu figurile voastre de stil, macar folositi-le intr-un context corect, nu aberatii, ca nu numai voi ati facut limba romana:-j!!! rusineee si atatia prosti au iesit in apararea unei prostii
    @ inculta walkirida: eu am facut anatomia omului si nu se invata cu metaforele stridente si ieftine aceasta materie, asa ca te rog sa aberezi in alta parte;)

  6. @Lidia:
    Iata cum, incet-incet, se contureaza un club al incultelor. Sa stii, draga Lidia, ca puteai gasi lucruri mai intepatoare de spus decat \”inculta\”, respectiv \”fraieri\” si \”prosti\”.Astea sunt prea la indemna oricui, parca.
    Dar sa revenim la ce ne doare:). In ce context trebuie folosite figurile de stil? Sau mai bine spus, in ce context ne sugerezi tu ca n-ar trebui folosite? Pentru ca in contextul creat de tine, pana si limba romana devine nefrecventabila, aproape toxica:))
    Vezi tu, bietul, ingratul os pe nume stern trebuie ca se simte foarte important azi, cand un intreg univers virtual se pune in miscare pentru a-l dezbate:))

    A tout a l\’heure.

  7. Ma rog, nu am cu cine s-o scot la capat, scopul meu nu este sa invat anatomie din articolul acesta, am vrut sa pun in evidenta o \”mica\” prostie care s-a strecurat in acest articol din cauza nestiintei si bineinteles s-au trezit inteligente sclipitoare care banuiesc ca s-au nascut cu literatura in brate. In rest articolul este superb, nu am ce spune, dar atentie la \”organul din stern\”:-j

  8. Hai ca am obosit. Tu chiar crezi ca eu nu stiu ce e sternul?
    Din moment ce nu scriu lucrari de stiinta si e clar ca articolul are o tenta metaforica, puteam sa spun orice. Sa-ti dau niste exemple:

    \”Ochii mi s-au scurs in splina si inima mi s-a furisat in talpa. \”

    Urechile imi ascundeau coastele de teama sulitelor din palmele tale.

    Imi era teama sa nu-mi ranesti retina cu solzii de pe rinichii tai.\”

    Asta ca sa ma mentin in registrul anatomic.

    O sa-mi spui acum ca n-au ochii cum sa ajunga in splina? etc.

  9. imi pare rau, nu stiu ce a dorit autorea sa spuna cu acest articol dar mie mi se pare cel putin… grotesc. iubirea zugravita ca floare carnivora si ca cel mai mare rau din cite exista… daca mai stau si ma mai gindesc incepe sa mi se para de-a dreptul ilar. si cind te gindesti ca sint persoane care spun ca Dumnezeu este IUBIRE. Iarina rumegi un pic chestia asta cu \”Dumnezeu este IUBIRE\”? poate mai ies niste metafore de genul \”cici s-a ascuns in virtual de frica furiei Iarinei\” 😉

  10. Cici, nu eu sunt aia furioasa.

    Te-as ruga si eu sa mai rumegi ceva: \”Domnul este un Dumnezeu gelos si razbunator\” si \”Domnul umbla in furtuna si in vartej, si norii sunt praful picioarelor Lui.\”

    Hm, ce zici? Nu pare tocmai un batran bland cu barba, nu?

    Ceea ce vreau eu sa spun: florile carnivore sunt frumoase. La fel cum sunt frumoase eruptiile vulcanice. Si taifunurile. Nu numai ploile de vara si ninsorile potolite.

  11. intre multime de divagatii, adaug si eu: mie chiar mi-a placut articolul asta si il consider o bucatica faina de fantezie si plina de talent literar!
    de obicei primesc newsleters cu articole din coltul misoginului, dar ce-am citit aici nu suporta comparatie cu ce citesc de obicei in coltul misoginului 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.