Facebook-ul dauneaza grav relatiei

Ca si cum amorul nu era un domeniu destul de incalcit, presarat cu tentatii, slabiciuni si defecte cat cuprinde, fara reglementari clare si cu brese de neimaginat, a trebuit ca pe lumea asta sa mai apara si Facebook-ul. Unii, naivi din fire, s-au bucurat si au crezut ca l-au apucat de picior pe dumnezeul comunicarii in persoana. Ca, vezi doamne, telefonul, messengerul si emailul erau deja instrumente perimate, iar love-ul asta contemporan are nevoie de unelte moderne, in ton cu moda.

Sigur, perechile ideale nu respira aerul verzuliu si toxic al geloziei. Pe ea o lasa rece ca el daruieste cuiva o “oaie” in farmville, iar el ramane la fel de neclintit daca ea lasa complimente pe wall-ul unui tip care-si zice “macho lover” si care mai si arata ca unul. La fel de sigur insa, perechile astea ideale cu o fundatie cam cat Casa Poporului si cu niste ziduri groase ca un buncar nu prea exista.

Eu, sincera sa fiu, nu am cont pe Facebook. Din simplul motiv ca nu gasesc niciun motiv valid pentru existenta lui. Nu mi-am propus sa castig niciun fel de top al oamenilor cu cei mai multi prieteni, nici nu simt nevoia sa ma afiliez la o anumita comunitate. Caci am vazut ca exista o foame absolut insatiabila de “friends”. Facebook a fost marketat si ca un bun instrument al “regasirilor”. Daca ai pierdut legatura cu colegul Ionica din liceu, te trezesti intr-o buna dimineata macinat de dor si speri ca dumnezeul Facebookului ti-l va reda, cu username, galerie foto si linkuri in toata splendoarea lui. Eu, mai mizantroapa – veti spune – sustin ca daca ai pierdut legatura cu Ionica, nu prea ti-ai dorit, de fapt, cu adevarat, sa o mentii. Recunosc: lista de messenger ii include pe toti cei carora le caut tovarasia. Restul sunt mofturi, umori de moment si nu-mi vor face zilele sensibil mai triste.

Citeste si:  Totul despre Barbatul Berbec

In primul rand, se presupune ca operam o preselectie. Etapa aceasta exista si in “viata reala”, numai ca procesul pana cand cineva este taiat sau acceptat pe lista este mult usurat si are loc in timp record. Aici e relativ simplu: afli din prima ce fel de muzica ii place. Analizandu-i gusturile, ii poti creiona un profil socio-cultural, stii daca va situati in peisaje asemanatoare. Pe de alta parte, la fel de usor, profilul poate fi “mistificat”, “cosmetizat”. Cunosc personal oameni care pozeaza pe facebook in mari iubitori de literatura si care nu au mai citit un roman de cand au dat bac-ul. Desigur, minciuna si exagerarea sunt la fel de prezente si atunci cand vezi un individ in carne si oase, insa atunci avem la indemana instrumente prin care il putem demasca, prin care il putem “citi”. Pe Facebook suntem vaduvite de sansa descifrarii limbajului corporal, nu mai exista privirea aceea vag virata la stanga, nu mai exista roseata de pe fata care fac sa ni se aprinda beculetele de avertizate: “Atentie, Pinocchio la orizont!”.

Citeste si:  Iubeste, roaga-te, mananca

De asemenea, oameni care pot parea spontani, spirituali, mai spumosi ca sampania in mediul virtual, in realitatea de la lumina zilei se pot dovedi posesorii mandri ai unei limbi de lemn si emitatorii celor mai mari platitudini din emisfera de nord.

Un alt aspect sensibil este cel legat de intimitate. Pana acum partenerii suspiciosi aveau de scotocit prin telefoane si mailuri. Acum le plang de mila. Saracii nu au de verificat, analizat, filtrat doar pagina impricinatului, ci sarind cu suspiciunile din link in link, din cont in cont, se pierd in hatisurile de prieteni ai prietenei prietenului fost prietenului fost fost prietenei etc. Lanturile virtuale ale gelosului nu se termina niciodata si ii prind urechile in chingile neincrederii rasarite la tot pasul.

Daca in lumea reala, situatiile generatoare de conflicte apar mai rar sau pot fi mai usor “camuflate”, pe Facebook pe langa faptul ca sunt mai dese, ele mai sunt si vizibile oricui. “De ce i-ai dat accept aluia”, “Dar tu de ce i-ai dat accept aleia?”, “Dar cu ce-am gresit? Doar vorbim”, “Da, da, am vazut ce vorbiti voi” – sunt replici usor imaginabile intr-un cuplu cu conturi pe Facebook. Sigur, daca nu esti gelos inainte, nu te va infecta brusc microbul dupa ce prietena si-a facut cont pe reteaua de socializare respectiva. Numai ca vei avea mult mai multe ocazii – fondate sau nu – sa te inflamezi aprig.

Citeste si:  Depresie din cauza singuratatii

Persoanele care nu inghit cu usurinta gandul ca celalalt sa aiba prieteni de sex opus, sa iasa cu respectivii singuri, vor suporta greu prieteniile virtuale. Pentru aceste persoane, internetul este o lume de posibilitati care, teoretic, cel putin, se pot materializa oricand intr-o tradare. Si e atat de usor sa flirtezi pe internet, e atat de usor sa aluneci de pe panta simplului act al comunicarii spre aceea mult mai incitanta, a ilicitului care e nu inca tocmai ilicit, dar contine dulcea promisiune ca poate deveni.

Asadar, cantarind pro-urile si contraargumentele, in balanta atarna, pana la urma, mai greu hibele retelelor din punctul de vedere al unei relatii. Efecte pozitive nu prea am vazut. Gelozii inflamate, ego-uri ranite, suspiciuni, persoane care hartuiesc – asta, da, si din belsug. Voi v-ati confruntat pana acum cu “facebook”-gelozia?


14 Comentarii
  1. Asta cu spumosenia virtuala e fooarte adevarata, la fel si cu zmeosenia 🙂 foarte multi viteji se arata onlain, sub protectia binecuvantata a anonimatului.
    Deci da, exista facebook-gelozia, ba chiar auzeam de la o tipa ca i se imprietenisera doi fosti gratie acestei inventii:D. Ea are insa stramosi: messenger-posesivitatea si mail-invazia. Parca din ce in ce se pervertesc si se incurca caile amorului:))

  2. Serios acum… daca nu ai cont de facebook de ce vorbesti de facebook? De ce iti spui parerea despre utilitatea sa? Cum observi tu \”geloziile\” pe facebook? Si sa nu-mi spui ca \”am auzit de la prieteni care au cont sau care au patit-o\” ca nu e un argument valid deloc.
    Retorica, mamica… invat-o.

  3. @ Alexandra lasa ca are dreptate. nu trebuie sa ai cont de facebook ca sa-ti dai seama de asa ceva. si eu am luat foc dimineata aceasta pentru ca baiatul pe care l-am cunoscut in urma cu 2 saptamani :)) care si-a pus acolo la relationship status : \”in a relationsheap\” 😀 azi dimineata pe la 2 jum a trecut la \”it\’s complicated\” pare-se ca i-am complicat relatia…asta de ce…pentru ca nu-mi trec si eu acolo ca sunt \”in a relationsheap\”? sau pentreu ca pe profilul meu de e tagged scrie ca \”it\’s complicated\” ma apuca rasul =))) pe bune. macar sunt resemnata ca eu numai pe astia ii gasesc =))

  4. Irinuca, mama draga, as zice ca ai un complex. Alexandra are dreptate. De ce esti asa pornita cand nici macar nu ai un cont pe Facebook? Sau tocmai pentru ca nu ai unul esti asa de \”bu-hu-hu! facebook!\”? De ce iti este teama de fapt? De faptul ca alcolo nu ai avea nimic de zis, sau de faptul ca nimeni nu va vrea sa fie prieten cu tine nici macar virtual?

  5. Facebook nu e pentru oricine, clar nu pentru autoarea articolului. E pentru cei care vor sa-l gaseasca pe Ionica, da – nu pentru ca nu a avut chef sa mentina legatura, ci pentru ca in alte tari nu se foloseste mess-ul asa cum il folosim noi. Am multi \”Ionici\” pe care i-am regasit pe Facebook risipiti in toate colturile lumii – America de Sud, nordul Africii, Asia, toata Europa – a fost singura mea sansa. Ei se saturau de mess cand noi inca relationam pe mirc :))

  6. @Florentina: clar am un complex. Facebook-ul este un club elitist in care nu intra oricine. Se stie cat e de dificil sa accezi in asemenea cercuri rarefiate.

    @Alexandra: serios acum, de ce jurnalistii care nu sunt politicieni vorbesc despre politicieni? De ce criticii de film analizeaza prestatia unui actor fara sa fie ei insisi actori? Chiar asa, oare de ce? Detaliaza un pic faza cu \”retorica\”. Ma tem ca nu-i stapanesti sensul. Sau cine stie, pe facebook cuvantul o fi capatat valente noi.

  7. facebookul e un hobby mai mult pentru mine. E funny uneori si afli lucruri noi despre persoane vechi. Am dat de profi de care imi era dor si de colegi din Scoala Generala, de aia imi place. Eu una nu am decat chiar prieteni in lista de prieteni, nu mapamondul. Aia cu gelozia o fi in situatia in care personajele sunt doi puberali sau doi taranoi, pentru ca in rest, nimeni normal la cap nu poarta discutii stupide si imature precum cele prezentate de tine. Nu sunt de acord cu tine ca daca voiai sa tii legatura cu Ionica, tineai. Ionica avea 13 ani cand ati terminat scoala amandoi si pe atunci nu erau modalitatile de comunciare de azi: nu telefon mobil si nici macar telefon fix in unele cazuri. Deci… Atata timp cat sunt folosite rational, de o persoana normala si sociala, retelele sociale pot fi chiar distractive si utile. In rest, ca in spatele unor poze se ascund persoane incapabile de a socializa si a comunica, e lucru de mult stiut, de pe vremea mircului, poate.

  8. Total de acord cu articolul. Eu tocmai ce am aflat ca barbatul cu care eram de 2 ani impreuna are cont, nu pe Facebook (sau poate are si acolo?) ci pe … NEOGEN!!! Alt site de 2 bani, la fel de periculos. Evident ca ne-am despartit dupa 2 ani, dar nici acum nu am inteles ce cauta pe acel site si de ce nu a gasit intr-un an de cand are cont, pe cineva si sa ma lase pe mine in pace? Cate intalniri cu femei cunoscute pe site o fi avut?

  9. Mediul pentru flirt, gelozia sau infidelitatea exista de cand lumea, daca tu doar invinovatesti facebook ca e un mediu mai facil inseamna ca le faci un compliment. Alegerea in modul de utilizare apartine utilizatorilor. Ti se pare sanatoasa o relatie in care motivul fidelitatii este lipsa oportunitatilor? Nu cumva pornesti de la o subapreciere a propriilor calitati?
    Pe masura ce tehnologia evolueaza informatia circula rapid si distantele scad, gandeste-te deci si la posibilitatile crescute de a cunoaste oameni compatibili. Iar daca ajungi sa fii dezamagit in realitate din cauza falselor impresii poate nu trebuie s-o iei personal, asta se mai intampla si in realitate. Eu personal folosesc facebook pentru a mai schimba cateva cuvinte cu diversi cunoscuti. Pentru dragoste pot ramane \”old-school\” si avand acel banal cont.
    Cred ca pe ansamblu toata situatia va ajuta oamenii sa evolueze, e drept ca cerintele pot creste odata cu posibilitatile, dar suntem o specie care se adapteaza chiar daca urcusul ne poate face sa rasuflam mai greu.

  10. @Bill: sa ne intelegem. Eu nici nu invinovatesc Facebookul, nici nu-l \”complimentez\”. Nici macar nu fac elogiul fidelitatii:d. Trag doar un semnal de alarma in urma observatiei unui numar mare de incidente legat, intr-un fel sau altul, de activitatea facebook.

    Facebook este o moda. Nu vad insa cum ajuta oamenii sa evolueze. Claustrarea si viata traita mai mult virtual nu mi se par semne de evolutie.

  11. Dupa titlul articolului se poate deduce usor ca il invinuiesti. Dar daca spui ca ai luat la cunostinta un numar mare de relatii destramate din cauza Facebook poate ar trebui sa revenim la ceziceam mai devreme.
    Facebook poate fi o moda doar daca oamenii n-au discernamant – in acest caz poate ca e lafel de bine o moda sa inseli.
    Ai dreptate intr-un aspect: cand incepi sa te retragi din viata reala in favoarea celei virtuale ai ales prost. Dar in general cei ce fac asta ar gasi usor un alt refugiu daca n-ar exista Facebook, pentru ca este pur si simplu directia spre care tind – daca nu e facebook, e myspace, daca nu mai e un site, e yahoo messenger, daca nu e internet, banca din fata blocului sau anunturile din ziar. Facilitatile sporite si numarul mai mare de optiuni sunt parte a unui proces de evolutie. Pur si simplu se comunica mai usor. Mediul in sine este un lucru bun. Modul cum e folosit tine de alegerea fiecaruia – iar problemele de care ne lovim in viata ne ajuta sa evoluam, asa cum ne-am gasi drumul intr-un labirint legati la ochi.

    Altfel, asa cum tai facebook din lista, hai sa mergem mai departe: taiem orice site de socializare. Inca un pic, taiem si posibilitatile de a trimite mesaje instant ( astea iti zic eu sigur ca sunt folosite intensiv in situatiile de infidelitate – fie pe PC sau pe telefon ). Daca ajungem pana la urma sa reducem teoretic pana la un absurd, ar trebui sa cunoastem doar persoanele de la scoala, munca, din cartier. Dupa ce am redus toate facilitatile ajungem la nivelul unui sat izolat. Crezi ca acolo nu exista infidelitate?:) Relatiile nu se strica din cauze exterioare, decat exceptii. Oamenii au nevoie de admiratie si de parteneri compatibili. Faptul ca cineva sta cu tine doar ca nu gaseste pe cineva mai bun nu are nici o legatura cu dragostea. Faptul ca \”astazi\” ai mai multe posibilitati sa-ti gasesti perechea decat \”ieri\” nu poate fi decat un lucru bun. Iar cine o cauta inseamna ca nu a gasit-o. E o problema confirmarea unui adevar? Din contra, as zice.

  12. Credeam ca e clar pentru toata lumea. Ma refer la Facebook in sens generic. De fapt, tintesc toate retelele de socializare, si hi5, si netlog etc. Credeam de asemenea ca e clara si nuanta ironica. Sigur ca cine insala, insala oriunde, cu sau fara Facebook. E doar un instrument in plus. Mie mi se pare chiar amuzant fenomenul.

    Si eu nu tai nimic. Si pana una alta, ai deviat mult de la subiectul articolului meu. M-am referit la retelele de socializare ca mijloace de mistificare. Despre asta nu ai nimic de zis? Sau nici cu asta nu esti de acord? Cu faptul ca este mult mai usor sa-ti creezi o personalitate atragatoare in online decat in realitate?

    Ai tendinta sa te pripesti cu concluziile: daca cineva ar citi ce zici tu, ar parea ca mai am putin si militez pentru sexul dupa casatorie exclusiv, ca recomand fuste pana in pamant si eventual o burqa!

  13. Daca e doar ironic si esti de acord cu libertatea de manifestare indiferent de mediu imi cer scuze ca am inteles gresit!
    Din pacate eu reusesc sa-mi fac online o imagine mai proasta decat in realitate, spre norocul meu folosesc mijloacele pentru a comunica cu oameni deja cunoscuti. Dar am auzit de tot felul de situatii…am vazut acum cativa ani la TV cum niste pusti pacaleau niste mosi libidinosi din Italia, SUA cu pozele Andreei Balan. Aia a fost o stire haioasa, politia la aia acasa, aia niste copii de 14 ani care tepuisera niste mosi scarbosi cu pozele \”divei\”, ii amageau cu casatoria, cereau bani pt avion etc. Imi mai zicea o amica de unul care o agatase pe net si folosea poza unui actor italian. Dar mi-am amintit de alta faza, veche: niste tigani pe terasa la panoramic in olimp se dadeau italieni si abureau niste moldovence care venisera la produs si se dadeau fete cuminti, probabil ca sa ceara mai mult. Stii, poate or fi instrumentele noi, dar muzica e aceeasi.
    Cat despre sex, mi se pare normal sa ne pastram pentru noaptea nuntii. Tie nu? (joke )

  14. Adevarul este ca facebook-ul dauneaza si in alte moduri. Cum este cand iti vezi fostul/fosta ca tot vorbeste cu fosta/fostul lui/ei? Mai ales ca nici nu trebuie sa intri pe profilul lor, o vezi direct de pe home, din intamplare… pe altele nu prea sunt incidente de genul, dar eu tot raman la opinia ca facebook-ul este supraestimat 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.