Iepurasul meu, placintica mea

Iepurasul meu, sufletel, iubirea mea, buburuza mea, ursuletul meu, pisicuta mea, comoara mea…

Am reusit sa va enervez? Sa va irit cumva auzul de fiinte urbane? Sau, din contra, sa va trezesc nostalgii amortite? Lista alinturilor este inepuizabila caci multi dintre noi fac dovada unei imaginatii debordante atunci cand vine vorba sa-si numeasca intr-un fel fiinta iubita, imaginatie greu de intuit cand vine vorba de alte lucruri, de alte domenii, in care nu se arata deloc la fel de luxurianta.

Poate ca subiectul va pare frivol, poate chiar stupid, insa psihoterapeutii sustin ca aceste porecle, aceste nume de alint spun multe despre relatiile noastre de cuplu. Haideti sa le decriptam putin, incercand sa uitam de enervarea pe care ne-o produc acele cupluri care-si lasa paraiele de afectiune si dulcegarii sa se reverse peste toti si toate, neintelegand sa puna un zagaz torentului diabetic si sa se „dedulceasa” exclusiv in spatiul intim si nu in cel public.

Aceste diminutive fac si ele parte din acel ritual de fondare a cuplului. Ele au rolul de a transforma doi indivizi, doua entitati separate, intr-un cuplu. Cei doi simt nevoia unui mod special de „botez”, care sa dea greutate, care sa individualizeze relatia. Se simt innoiti si simt nevoia sa dea si un nume nou noilor fiinte in care s-au transformat. Unii dintre indragostiti vor sa-si vada relatia legitimata in fata intregii lumi, ca si cum ar dori sa dea de stire celor patru zari ca ei s-au intalnit si ca se iubesc. Si pentru asta nu se sfiesc sa faca abuz de alinturi in public.

Citeste si:  Amanare sau despartire

Exemplele date de mine mai sus sunt printre cele mai frecvente, insa exista iubiti care vor sa fie originali si atunci utilizeaza alinturi mai putin obisnuite, mai „exotice”. Aceste modalitati de a se striga unul pe celalalt ofera iluzia existentei unui limbaj codat. Iubirea isi creeaza propria limba, propriul vocabular. Nimeni, in afara cuplului, nu mai foloseste aceste formulari. Asa ni se intareste constiinta unicitatii noastre, asa devenim din ce in mai mandri si mai siguri de faptul ca traim o istorie singulara.

Am un amic ce isi alinta prietenele cu acelasi cuvant. Acest fapt m-a uimit mereu pentru ca mi se parea ca locul de langa el poate fi ocupat de oricine. Ma mai gandeam si ca, pentru nimic in lume, nu mi-ar fi placut sa fi fost alintata cu acelasi substantiv pe care-l mai folosise pentru alte 10-15 femei. De curand a realizat si el acest lucru si si-a dat seama ca este important sa gaseasca ceva inedit pentru fiecare persoana, ceva care sa reprezinte cu adevarat femeia iubita, in care ea sa se regaseasca. Cum se traduce ceea ce face amicul meu? Ei bine, el era mai curand indragostit de ideea de dragoste decat de respectivele partenere.

Citeste si:  Tips and Tricks pentru o relatie incitanta II

Ce este ciudat este ca, de multe ori, nu reflectam prea mult. Nu cred ca facem un sondaj inainte sa optam pentru „sufletel” sau „dulceata”. In cele mai frecvente cazuri, cuvantul ne iese pur si simplu de pe buze, in mod inconstient. Insa cu siguranta spune multe.

Alinturile folosite de multe cupluri ne intorc cumva in lumea copilariei, poate si din cauza predominantelor referiri la tot felul de animalute (iepuras, pisicuta, ursulet, puisor). Parintii nostri aveau si ei tendinta sa ni se adreseze folosind diminutive, ca si cum varianta marita a respectivelor vietati ne-ar fi speriat. Uneori, se opteaza chiar pentru „bebe”, cu formele lui englezite „baby” sau „babe”. Ce vrea sa spuna asta? Ca afectiunea noastra este neconditionata, la fel ca cea a unei mame pentru copilul sau. Incercam sa reconstituim in cadrul relatiei de cuplu climatul sigur, calduros al copilariei.

Si, totusi, aici exista un pericol. Sa nu uitam, copiii nu fac sex. Iar iepurasii, ursuletii de plus, porcusorii si calutii sunt cam greu de imaginat in posturi lubrice caci nu prea ne punem intrebari in legatura cu sexul lor. Iubitii nostri s-ar putea simti emasculati, ca si cum le-ar fi rapite atributele virilitatii lor. Asadar, mai ganditi-va daca vreti sa va alintati iubitii cu „pisoiasul meu”. Poate ca ar fi mai indicat, asta ca sa ne mentinem in categoria felinelor, „tigrul meu”.

Citeste si:  Intrebari interzise la prima intalnire

Daca unele sunt resimtite ca niste elemente castratoare, care imbogatesc cuplul numai la nivel ludic, altele, din contra, aduc un plus dimensiunii sexuale. In vocabularul nostru amoros, isi fac simtite si cuvinte ce desemneaza fiinte din bestiarul erotic. Acestea actioneaza ca niste afrodiziace, stimuleaza libidoul. Odata trecuti de pragul dormitorului, devin din ce in ce mai fruste si mai directe, aici nimic nu mai este mascat, perdeaua nu se mai trage, iar cuvintele folosite condimenteaza intalnirile. Nu este exclusa nicio tenta vulgara, cu dimensiuni peiorative. N-am sa deschid usa si am sa va las sa va bucurati in tihna de ele.

Nici prezenta posesivelor nu este de neglijat. „Papusa” si „papusa mea”, „iubi” si „iubi meu” chiar nu sunt acelasi lucru. Daca as fi in locul vostru, m-ar ingrijora si m-ar frustra deopotriva folosirea in exces a marcilor de posesie. Ele subliniaza pana la saturatie faptul ca celalalt ne apartine. Chiar si in joaca, ni se inoculeaza ideea ca devenim un obiect posedat, asupra caruia celalalt isi afirma si reafirma proprietatea.


23 Comentarii
  1. Pai e mai simplu sa le dai un nume de alint prietenilor/prietenelor tale. Daca din greseala uiti cum o/il cheama sau o/il strigi cu alt nume. Rezolvi simplu cu un singur cuvant magic, nu? In plus, da bine, face impresie placuta, creeaza legaturi, o anume apropiere intima, o promisiune.

  2. Mie imi place sa fiu dusa cu zaharelul, chiar daca stiu si ma prind, nu conteaza, ma simt si eu bine, uneori astfel de vorbe de alint imi ridica tare mult moralul.

  3. Eu zic tati ( de cand am copil), si iubi si sufletul meu (in lb turca suna mult mai frumos, mai cald, mai intim). Iar el imi zice mie ma-so, pai corect e asa? Asta e, ma consolez si eu cum pot, ca nu mai pot.

  4. Am inteles ca aveti un copil. Dar tu scrisei \”ma-so\” in loc de \”ma-sa\” si de asta nu intelegeam. Scuze, dar sotul tau pare ca nu stie sa plateasca cu aceeasi moneda. Asta ca sa fiu delicata si sa nu zic mai multe.

  5. Asta cu ,,placintica,, nu-mi place. M-as gandi involuntar ca ma vede grasa. Sau cum zic americanii -dovlecel, de ce nu conopida, pepenas ori varza. Asta cu ,,dulceata,, suna cam aiurea si fortat. In turca suna insa super bine -sekerim (dulceata mea) .Imi place ,,pisi,, ori ,,papusa,,.

  6. Fata, nu-i nevoie sa fii delicata. Crezi ca dupa mai multi ani de casatorie, mai ai in vedere delicatetea. Asta moare prima. Sa-ti zic ce mai vine la rand? Am priceput din ce ai mai scris pe aici ca nu esti maritata. Mai bine tac.

  7. Intr-adevar, nu sunt maritata si nici nu intentionez.

    PS: nu-mi spune \”fata\”. Sunt oripilata de aceasta modalitate de apelare folosita din ce in ce mai des. In ceea ce ma priveste, nu este nicio diferenta intre \”fata\” si \”fa\”.

  8. Scuze, pot sa-ti spun iubita sau scumpa? Adevarul e ca nici mie nu-mi place formula asta cu ,,fata,,
    Azi insa sunt cu susul in jos. Am o dispozitie tare proasta si toate prietenele mele au treaba, nu gasesc pe niciuna si nici un umar pe care sa plang. Si afara ploua si e toamna….

  9. mie nu-mi place nici iubita sau scumpa..mi se par asa false! cum sa ii zic \”iubita\” uneia pe care nu am vazut-o niciodata, sau uneia pe care o vad f rar, sau uneia pe care o vad f des dar nu am nici o relatie cu ea de prietenie mai apropiata ci doar colege, vecine, cunostinte,etc.. mi se pare fals! f fals! iar de \”fa\” nici nu vreau sa aud, mi se pare jignitor!…insa cu fata..recunosc ca il folosesc..insa nu pot sa ma dezvat desi vreau si recunosc ca nu-mi place insa fara sa vreau il folosesc:(
    of:(..iar cand vreau sa fiu rea si sa jignesc finut..folosesc \”mai fato\” :))

    Iubitul meu imi spune simplu \”iub\” si eu lui la fel.. daca vrem sa fim un pic rautaciosi dar cu dragoste si sa ne jucam..nu sa ne strigam normal, folosim apelative in genul, \”ciresel, printeso, stresul meu mic, gogosica,etc\”..:))

  10. recunosc k folosesc apelativul \”iubita\”
    poate este si un fel de tic verbal
    insa ma adresez asa in general persoanelor care imi sunt dragi, chiar dc le cunosc de f putin vreme
    dc imi plac, incerc sa fiu un pic \”calduroasa|\” cu ele
    ma prind destul de repede si stiu sa fac diferenta atunci cand o persoana este falsa sau cand iti adreseaza cuvantul respectiv din suflet
    nu, nu consider k este o forma de falsitate.chiar deloc!
    falsitate poate sa fie si dc vb frumos dar in realitate gandesti altceva

    cuvantul \”scumpa\” nici mie nu prea imi place
    asta da, mi se pare asa un pic ironic, mai degraba

    in fine,oricum nu dau atat de multa imp felului in care ma striga persoanele :))

  11. apropos uneori cuvantul \”iubita\” poate fi folosit si sub forma de politete,
    atunci cand vrei sa te adresezi cuiva frumos si nu stii cum sa o faci 😉
    si uite asa gasesti un cuvant mai afectuos….

  12. eu cu prietenul meu ne alintam \”pida ma-tii\” =)) da\’ de a lu\’ ma-sa nu poate sa spuna, of of of…eu ii mai zic broscuta, si el mie ponei mic :)) 😀

  13. Merdeneaua mea dulce, placintica mea cu spanac, ciorbica mea de burta, bujia mea care imi da scanteie, benzina mea fara plumb, nectarina mea inzemata, astea nume misto. Auzi, iubi …. ce…..comun.

  14. sufletul meu= se scrie ceanîm, se citeste geanîm (ca si cuvantul -roman-, cu accentul pe ultima vocala). Iar de injurat trebuie sa-mi dai motive serioase, ca asa fara, nu pot s-o fac.

  15. si pe mine ma enerveaza astia care isi zic \”mami\” si \”tati\”. la culme! mai ales sa aiba copii mari, ei oricum nu mai sunt copii si-o trag de nu mai pot si se alinta asa…bleah

    eu nu imi fac probleme. am claudel, clauditza, claus, clau, clodis, clovis, didi (asa imi zice prietenul meu). fiecare alege

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.