fbpx

Iubim real in spatiul virtual

La radio se anunta ploi. Ploua. Duminica dupa amiaza.Zi mohorata si trista. Zambetul meu ramane pe chip, dar isi pierde energia, veselia.

Cum sa-mi inveselesc sufletul si chipul intr-o astfel de zi?! Spatiul virtual… de mult uitat datorita dezamagirilor produse.
Verificarea mailului… pasiune devenita obsesie. Un newsletter care ma atentiona ca nu mai accesasem un site unde aveam cont si ca imi simteau lipsa. Daaa, cred si eu! Hai sa vedem ce se mai intampla, cum m-am prezentat acum doi ani cand, din plictiseala, am facut acest cont.

Interesant! Nu am imbatranit asa rau… Inca am aceeasi greutate cu cea specificata atunci. Ha ha ha… Nu stau bine si pe desktop imi apare un nume de baiat pentru a-l adauga in lista de messenger. M-am gandit putin. N-am mai facut de mult asta. Am inteles ca dragostea nu se gaseste astfel. Sau poate am avut eu ghinion.Poate sunt prea pretentioasa. Poate ma indragostesc foarte repede de cuvinte. Poate sunt o visatoare ce isi face iluzii desarte, cand citeste: „Esti draguta. Ai ochi frumosi.” Dar hai… e duminica… ploua…! Dau add in lista de messenger.

Si-ncepem povestea… Pustan, 22 de ani, dar vorbeste foarte frumos. Scrie cu litera mare la inceput de propozitie, nu asa alandala, cum ne-am obisnuit cu totii. Este la serviciu. Deci, acelasi plictis. Vorbim mult… despre subiecte diverse. De fapt, e un test de inteligenta. Imi plac oamenii care pot vorbi despre orice, care stiu cum sa o scoata la capat. S-a facut seara, mi-a zis ca se intoarce la sotie si copil… M-am simtit vinovata. Nu-mi place sa sucesc mintile barbatilor. Asa ca, l-am sters din lista. A fost doar o joaca, mi-am zis.

A doua zi, mi-a scris din nou. I-am spus sa aiba grija de familie si sa devina un barbat serios. Mi-a spus ca a glumit. Ca este student, ca locuieste in camin.
Si uite asa am inceput sa ne povestim vietile, problemele de sanatate, cele sentimentale, sa ne sustinem oarecum unul pe altul.
Am inteles ca, desi tanar, are experienta de viata si e matur in gandire. Mi-a spus la un moment dat ca sunt de 10 ori mai pustoaica decat el. A fost dureros. Ca o injunghiere. M-am gandit rapid si i-am dat dreptate. Deja il rasfatam foarte mult. Ii spuneam mereu: „Baiat frumos!”

Citeste si:  Barbatii adevarati nu au nevoie de amante

Cred ca au trecut doua luni de cand vorbim, zilnic. Destul de mult. Inaintea Sarbatorilor Pascale, a plecat acasa si mi-a zis ca ii voi lipsi. Nu stiu care i-a dus lipsa mai mult celuilalt! Deja il vedeam in orice barbat de pe strada.

Cand a revenit, mi-a zis ca de fiecare data cand deschide messengerul, se uita sa vada daca sunt online. Intr-o zi am inceput sa discutam glume „proaste”. Ce masina sa ne luam, mai ales ca vom deveni foarte repede trei etc. Mi-am dat seama ca gluma devenise foarte serioasa. La sfarsitul discutiei, m-a intrebat :”Ce parere ai despre mine?” In acea clipa am constientizat:” S-a cam indragostit.” Nu am vrut asta. Weekend-ul ce a urmat a fost foarte trist. Era pe messenger, dar nu imi vorbea. Incerca sa se detaseze. I-am cerut iertare daca l-am suparat si macar sa-mi spuna daca sunt vinovata pentru indispoztia lui. A zis ca nu am nicio legatura, ca toti avem momente fara chef de vorba.

Am continuat sa discutam despre vrute si nevrute, amintiri, lucruri atat de intime. I-am zis ca doi oameni care vorbesc despre astfel de subiecte, vor ajunge sa se indragosteasca. Mi-a replicat: „Inca iti e teama ca ma voi indragosti de tine?” Am spus, repede, fara a sta pe ganduri: „Nu ai cum sa te indragostesti de mine. E diferenta foarte mare intre noi.”

Citeste si:  De ce se indragostesc barbatii ?

Sa revin la titlul acestui „interviu”… Da, putem iubi real in spatiul virtual. Uneori e asa de bine. Te simti protejat. Desi poti fi ranit si prin cuvinte, desi nu poti simti un sarut (chiar si pe obraz) sau o mangaiere, exista un fel de IUBIRE, care iti da incredere in tine, te face sa visezi ca intr-o zi vei intalni un barbat deosebit, care nu te doreste doar pentru ca arati bine, ci pentru sufletul tau, pentru zambet, pofta de viata, energia si sprijinul ce i-l poti acorda, la bine si la rau, pana ce moartea va va desparti.

Deja am devenit melancolica… Nu regret ca iubesc virtual. Chiar daca este o dragoste copilareasca… este mai mult o joaca de a-mi pastra sufletul tanar…este un sentiment de respect, admiratie, dragoste aproape materna pentru un pusti care e atat de matur. Imi doresc sa-l sustin si sa-l ajut cat mai mult.

Cu o expresie devenita deja celebra, finalizez si eu :”Iubiti-va mult!”

12 Comentarii
  1. da..e fumata expresia …dar trebuia sa fie ceva la fel de \”fumat \” ca subiectul si….fraza de incheiere!parca nu stim cu totii ca de fapt ea se simte bine…si vrea sa se simta bine in continuare…nu tine legatura cu el pt ca vrea sa-l \”ajute\”…sa-l ajute sa ce???cu sfaturi???hai sa fim seriosi..o planta care vegeteaza in fata calculatorului…nu e in stare sa se ajute nici pe ea…cum ar putea sa ajute un tanar student plin de viata ca el…

  2. ah mda, de ce trebuie sa fi asa de rea?Spun rea pentru a nu folosi alt cuvant mai dur!ce te face sa crezi ca nu este in stare sa se ajute pe ea??? experienta ta????????????????

  3. vezi draga mda cum te grabesti sa judeci?si pana acum la comentariile tale vad doar putina rautate.esti fara pata ca sa dai cu piatra?:).pentru stiinta ta sa sti ca eu cred in casnicie si de aceea sunt casatorita de 16 anni cu acelasi barbat si imi doresc sa traim impreuna o mie de anni.ti-am scris pentru simpul fapt ca ai fost foarte vehementa in comentariu, si ceea ce se citeste printre randuri nu este prea frumos.incearca sa fi mai toleranta.iti doresc sa fi fericita.

  4. draga danutza..ce-ar fi daca ti-ai vedea de treaba ta si ai critica mai mult articolul decat comenturile facute de mine??e treaba mea daca sunt sau nu rautacioasa…nu despre asta trebuie sa-ti dai cu parearea..ci despre subiectul articolului..nu ma intereseaza aspecte din viata ta personala,nu ma intereseaza daca ai sau nu o casnicie fericita sau daca esti sau nu casatorita cu acelasi barbat de 16 ani…astea sunt lucruri care te privesc numai pe tine…in plus…daca vroiam comenturi…si pareri despre felul meu de a fi..scriam un articol…si il postam pe internet…cum nu l-am scris..te rog abtine-te de la a comenta felul in care EU COMENTEZ aricolele!

  5. Articolul ii bun desi despre subiecte de acest gen s-a mai vorbit. Ii un articol subiectiv cred eu si nu atat de impersonal ca si cele pe care le-am citi in reviste reci si impersonale. Articolo acesta are esenta…
    Ganditi-va la asta….
    Nu cred ca o data nu v-ati lasat dusi de val de cunvintele frumoase aparute pe monitor care sunt aproape credibile.
    Eu o data m-am intalnit cu o persoana cu care inainte doar pe net, vb pe mess. Si s-a dovedit a fi o persoana mult mai de treaba si si draguta decat a aratat si nu am regretat ca am intalnit persoana respectiva.
    Inca mai vb destul de mult si suntem amici.

  6. \”Mda\”, tu eÅŸti mai \”fumată\” ca subiectul.
    Marmota ÃŽNVELEA ciocolata, acum a fost concediată….

    Oricum, putem iubi real ÅŸi în spaÅ£iul virtual. Eu aÅŸa mi-am cunoscut soÅ£ul 🙂

  7. \”Mda\”, tu esti mai \”fumata\” ca subiectul.
    Marmota INVELEA ciocolata, acum a fost concediata….

    Oricum, putem iubi real si in spatiul virtual. Eu asa mi-am cunoscut sotul 🙂

  8. Si eu mi-am cunoscut sotul tot pe net 😉
    Se poate sa te indragostesti inainte sa il vezi pe celalat, se poate sa-l astepti ca si cum n-ai stii sa respiri fara el !!!!
    Totul a fost o joaca insa joaca pe net a tinut 4 luni, si au trecut aproape 4 ani de cand suntem impreuna 😉
    Nu ne-am propus nici unul dintre noi sa ne gasim perechea virtual, a fost o pura intamplare !!!!

Lasă un răspuns la mda Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.