Lenea in iubire

Privind un acvariu, e destul de simplu sa faci diferenta intre pestisorul mort si cel viu: cel mort sta deasupra apei. Cel viu e dedesubt. Si, cel mai important: misca.

Dar ganditi-va cum ar fi daca pestii ar fi niste animale extrem, extrem de rare, si i-ati vedea pentru prima data acum, fara sa stiti nimic despre ei. Nu v-ar parea mai fericit caraselul care sta la aer, relaxat, cu burta in sus, ca un martan care a dat de caldura? N-ar fi el mai linistit si mai norocos decat cel care bantuie nehotarat prin adancurile acvariului, lovindu-se din cand in cand cu capul de granita de sticla, in agitatia lui captiva, aproape trista?

Dragostea, as zice, e pana la urma o vietate, ca oricare alta: daca nu mai misca, e semn clar ca a murit.

Afirmatia asta, daca, desigur, veti fi de acord cu mine, poate parea un truism, o banalitate, o treaba la mintea cocosului. Asa si e. Si totusi, de ce exista in noi tentatia nefireasca spre a fi lenesi in iubire, spre a o lega de zabrelele patului cu lanturi grele, pana cand, sarmana, ajunge sa isi dea duhul? Iar apoi, spre a o mumifica, spre a o impaia si glorifica vesnic, ca si cum moastele ar fi mai importante decat sfantul insusi? Si spre a ne intreba, cu tragism nostalgic si revolta sentimentalista: Doamne, cu ce am gresit?

Citeste si:  De ce se saruta oamenii?

Ca sa vorbim aceeasi limba, v-as ruga sa facem un exercitiu de obiectivitate: nu va ganditi la iubirile voastre, ele stiu sa va ia mintile si sa va induca in eroare. Dar uitati-va in jur, bolile din relatiile altora sunt intotdeauna mai usor de diagnosticat. Nu cunoasteti niciun cuplu in care timpul pare ca a stat? De ani de zile, nimic nu se schimba acolo? Dragostea lor n-o ia nici spre inainte, nici spre inapoi? Sunt cuplati din 2000 toamna, dar inca le e teama sa se casatoreasca? Sau, poate, s-au casatorit acum 7 ani, dar inca li se pare ca un copil le-ar strica echilibrul conjugal? Relatii din acelea intrate intr-o impecabila rutina: aceleasi feluri de mancare pe masa, aceleasi carciumi frecventate sambata in amiaza, aceleasi vizite si contravizite cu cativa prieteni obositi.

Citeste si:  Arma nuditatii va mai functiona mult timp?

Ba, eu sunt sigur ca aveti cateva exemple in acest sens.

Incercati, acum, un exercitiu de imaginatie: sexul. Vi-i puteti imagina pe oamenii aceia altfel decat practicand vechi tehnici de reglare hormonala? Ultima data cand au aprins o lumanare in dormitor a fost cand a picat curentul electric. Stiti ca fac dragoste unul cu celalalt doar pentru ca le e frica sa incerce ceva nou. Desi, e drept, fiecare din ei si-a pus macar o data problema unui amant, dar vai!, cat de mare ar fi deranjul, colosale riscurile, de ce sa dea vrabia din mana pe cioara de gard?

Iar daca, din vreo greseala sinucigasa, vei indrazni sa le atragi atentia asupra ruginei din suflete, te vor critica aspru: tu nu intelegi. Dragostea e mare, confortul enorm. E alegerea lor sa nu mearga pe cai batute. N-ai tu de ce sa-ti bagi nasul.

Ei, despre genul asta de iubiri vorbesc. Iubiri care nu mai misca, iubiri care sunt moarte.

Dar dragostea nu e pentru lenesi. Samanta ei va incolti in orice inima, insa numai pentru cei harnici dovleacul se poate transforma in caleasca. Incearca sa stai locului o clipa, sa fii multumit (nu atat multumit cu ce primesti, cat sa fii multumit de tine si de ce poti tu oferi) si s-ar putea ca maioneza sa se taie pentru totdeauna. Dragostea e full time job, mai rea decat o corporatie multinationala inainte de audit, mai pretentioasa decat un sugar cand ii dau dintii: daca vrei sa reziste, nu iti permiti timp pierdut. Ziua in care nu faci nimic nou, ziua in care pierzi frenezia indragostitului, este ziua in care ai murit.

Citeste si:  Sexperta: petting periculos si drame sentimentale

Ba chiar mai rau decat atat: pentru ca in dragoste, adesea, nu te trage nimeni de maneca sa-ti spuna: lenesule, fa ceva!. De cele mai multe ori, partenerii se complac si sunt complici in trandavie. Nu dau mai mult si nici nu cer mai mult, ca sa nu se oblige la a da. Si n-as vrea sa fiu acolo in ziua in care balaurul singuratatii in doi va iesi de sub pres si va spune, cu acreala: Baiete, ai uitat sa iubesti. Ai trait degeaba.


11 Comentarii
  1. Ok, mi-am meritat-0 pe asta.

    Sa zicem ca faci copilul. E superb. Dupa aia, nu mai stai cu mainile pe piept sau pe burta, ca orice mort respectabil, stai cu ele pe copil. De acord, iti ocupa si asta ceva energie, ceva timp, te convinge si ca faci ceva important, esential.

    Mai departe ce?

  2. Mai faci un copil:))) Presupun ca nu e simpla reteta mentinerii focului aprins si mai pun pariu ca se stinge in muuulte dintre cazuri . Dar daca ai suficient chef si imaginatie sa te reinventezi pe tine, aproape fara sa vrei misti ceva si in cuplu.

  3. Un articol foarte bun care te pune pe ganduri. Daca noi suntem vii, dinamici artrebui sa-i imprimam aceste caracteristici si relatiei noastre. Sa ne reinventam de fiecare data. Mi-a placut cand ai scris ca\”Dragostea e full time job, mai rea decat o corporatie multinationala inainte de audit, mai pretentioasa decat un sugar cand ii dau dintii: daca vrei sa reziste, nu iti permiti timp pierdut. Ziua in care nu faci nimic nou, ziua in care pierzi frenezia indragostitului, este ziua in care ai murit.\” FFFF frmos, Felicitari!

  4. Draguta ideea de mobilizare pentru iubire. In idealismul tau insa omiti ca iubirea se estompeaza, si se intampla la nivel chimic – nu te poti lupta. Raman alte lucruri pe urma, si daca ai avut vreo relatie mai lunga de 3 ani atunci mi se pare ok sa predici aici, pe un site pentru fete 🙂 ca e bine sa faci lucruri ca sa fie frumos si dupa ce iubirea nu mai este \”ca la inceput\”. Insa a mentine artificial starea de la inceput, niciun copil si nicio lumanare si nimic din ceea ce faci tu ca o fiinta minunata si surprinzatoare nu poate sa ajute. 🙂 Mai degraba ajuta sa ai noroc cu o dinamica sanatoasa a cuplului (\”ne completam natural la diverse\”) si premise bune pentru viata impreuna (\”nu avem suparari care sa produca vreun conflict major intre noi\”). Oricum <nice touch> si mult noroc la mobilizarile prezente si viitoare. Nu uita ca dupa 3 ani esti oricand in pericol sa te indragostesti de cineva nou, daca actualul nu corespunde in vreun fel, cat de marunt; sau chiar si fara motiv.

  5. cum adica \”Nu uita ca dupa 3 ani esti oricand in pericol sa te indragostesti de cineva nou, daca actualul nu corespunde in vreun fel, cat de marunt; sau chiar si fara motiv.\”\”? exista ceva regula cu 3 ani?:))

  6. e o mare tampenie sa vorbesti despre dragoste ca despre o lenea de a face ceva, eu cred ca tu baiatule habar nu ai ce e dragostea ori ai fost parasit de iubita si acum te gasesti sa postezi tot felul de aiureli.
    Totul e o mare tampenie, oare ne comparam cu pestii?sau cu niste animale!,cred ca ai nevoie de un psihiatru

  7. Intersant articolul, felicitari! Eu cred ca ceea ce a vrut sa trasmita Mihai prin acest articol este faptul ca intr-o relatie trebuie sa oferi constant pentru a primi inapoi, trebuie sa te implici indeajuns pentru a culege roadele ei. Lenea aceasta intervine mai devreme sau mai tarziu, la fel ca si obisnuinta, si probabil este inevitabila, insa depinde doar de cei doi parteneri in ce masura o lasa sa se manifeste. Si aici nu este vorba de a te complace intr-o relatie care nu mai are ce satisfactie sa-ti ofere, in care cei doi parteneri nu se mai completeaza si nu se potrivesc din diverse motive, ci e vorba de acele relatii care esueaza din cauza comoditatii, din cauza banalei obisnuinte. Si da, sunt de acord cu afirmatia \”Dragostea e full time job…\” deoarece \”lucrezi\” pentru tine, pentru implinire, pentru fericire, pentru viitor. Orice relatie dupa un anumit timp, mai scurt sau mai lung, se deterioreaza si nu mai are aceeasi sclipire ca la inceput, dar depinde doar de cei doi parteneri pana unde lasa ca aceasta \”lene\” sa patrunda in vietile lor. Insa cel mai esential lucru este ca ambii parteneri sa ivesteasca in relatia lor, sa se implice si sa ofere, fara a spera ca iubirea rezolva totul de la sine.

  8. dragostea,casnicia inseamna mai mult decat intelegem noi acum. in ziua de azi noi stim ca nu putem fi cu cineva daca sexul e naspa sau ajunge sa ne plictiseasca, daca nu semanam, ca sa avem ce culege. chestiunea e ca o casnicie de 30 de ani e mult mai mult decat sex bun si un copil. ia sa ii intreb eu pe ai mei cand au aprins ultima lumanare si au \”ars-o\” romantic. cred ca ar muri de ras. si totusi sunt si acum fericiti impreuna, iar eu am crescut intr-un mediu familial minunat. nu stiu de ce autorului acestor articole ii place sa pretinda ca stie multe despre iubire, ne aminteste cat de profund e sentimentul, se pierde in metafore si comparatii. nu prea ne intereseaza parerea lui si trairile lui si mici frustrari expuse in scris. iubirea nu poate fi explicata si fiecare o traieste cum ii e bine.

  9. Iubirea e iubire si atat.

    Dai, dai, dai, dai, dai… dar nu poti pana la nesfarsit. Pleci mai incolo si sa ne cream viata mai minunata daca n-am avut-o pana acum.

    \” Cand pierzi ceva, poate fi o minunata lovitura de noroc\”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.