Dragobetele

Astazi, pe 24 februarie are loc „logodiciul pasarilor”, se strange „zapada zanelor”, iar femeile ating barbatii din alt sat pentru a fi dragastoase tot anul.
In ziua de Dragobete in satele romanesti se practicau multe ritualuri legate nu numai de dragoste si fertilitate, dar si de vindecare si renastere prin puterea naturii si a plantelor. Astfel, se spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare avea sa fie ferit de bolile anului, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi in diverse farmece de dragoste.
In sudul Romaniei, fetele se intorceau in sat alergand, obicei numit zburatorit, urmarite de cate un baiat caruia ii cazuse draga.
Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, il saruta in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar mai mult. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase tot anul.
Dragobetele era si un fel de „nas cosmic” al pasarilor de padure, din moment ce se credea ca acestea incepeau sa se imperecheze si sa-si cladeasca cuibul.

Citeste si:  Fara prejudecati. Din amanta, azi sunt sotie

Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.