Fara prejudecati. Din amanta, azi sunt sotie

Cuplu care se casatoreste

In timpul adolescentei mele, am trait o minunata poveste de dragoste alaturi de un tanar, mai mare cu 5 ani decat mine. Desi ne-am iubit nebuneste timp de doi ani de zile, relatia noastra era una imposibila, datorita faptului ca famiilie noastre nu erau de acord. Motivul? El era machedon, eu romanca. Ai mei, la inceput nu au avut nimic de obiectat, insa cu timpul vazand impotrivirea familiei lui (mi-au facut foarte multe probleme in timpul licelui si dupa), familia mea si-a schimbat radical atitudinea. Erau si sunt niste oameni buni care initial nu ii reprosau nimic actualului meu sot, insa situatia s-a schimbat in momentul in care ura familiei lui s-a revarsat asupra noastra. Dupa ce am implinit 18 ani, lucrurile au luat alta intorsatura. Desi iubirea noastra, deosebit de inflacarata si pasionala ne tinuse aproape timp de doi ani impreuna, intr-o zi s-a sfarsit. Sau cel putin relatia noastra! A venit la mine si cu lacrimi in ochi, mi-a spus ca totul s-a terminat, el nu poate trece peste cuvantul familiei lui. Avea o traditie foarte deplasata in familie, si anume ca la absolut toate deciziile luate sa nu participe doar parintii, ci si unchi, matusi, frati, surori, bunici. Efectiv tot neamul! Nu stiu daca asa sunt toti machedonii, insa al meu asa era. Nu am inteles niciodata decizia lui de atunci, tind sa cred ca ei l-au amenintat cu ceva! Ceva grav! Pentru ca, dupa toate prin cate trecusem amandoi, inclusiv pierderea unei sarcini, lucru ce m-a daramat psihic si pe care cu greu l-am depasit chiar si in ziua de azi, mi se parea imposibil. (rade ironic cu lacrimi in ochi)

Citeste si:  Trimite la 7 prieteni, altfel... faci galci!

Desi am incercat sa ma impotrivesc, totul a fost in zadar. Telefon inchis, adresa de e-mail inexistenta, parca intrase in pamant. Acasa la el nu indrazneam sa merg, asadar dintr-odata in jurul meu, „lumea se prabusise”. Am lipsit doua luni de la scoala, eram clasa a 12-a si trebuia sa dau bac-ul. Parintii mei au aranjat totul cu profesorii referitor la absente. Am stat internata o luna de zile „la nebuni”, in urma unei depresii. (plange zambind). Nu, nu am vrut sa ma omor, insa nu mai vorbeam cu nimeni, nu mai mancam, nu mai ieseam din casa… nu mai raspundeam la telefon, nu mai voiam sa merg la scoala, stateam numai in pat. Si am slabit… incredibil aproape 20 de kg, chiar si parul imi cadea (pare uimita). Atunci a fost momentul in care parintii mei au reactionat cu adevarat.


Nici un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.