Facem complicate si extenuante excavari in mintea si sufletul celuilalt. Ne cautam aschii din noi in el. Am aruncat o samanta sau am fost doar briza racoroasa, ce nu lasa nimic? Iar privirea cu care scrutam ne e impaienjenita, ochii ne dor si bratele simt iar prezenta amputata a imbratisarii. Stiti despre ce vorbesc? Vi s-a intamplat sa va cautati lipsa, dupa ani, in altul?
Evident, nu ramanem acolo. Ne ridicam de la masa, ne indepartam scamele inexistente de pe haine si pasim mai departe. Sunt evaluarile, testarile fara calificative pe care le dam cand si cand. Nu-i nimic. Le vom recompune, avem tot timpul…