Endometrioza

Ce este endometrioza? Endometrioza este o afectiune ginecologica care se manifesta prin prezenta unor fragmente de mucoasa uterina (endometru) in afara localizarii normale. Endometrioza afecteaza cu precadere femeile cu varsta intre 25 si 40 de ani, constituind o cauza importanta a infertilitatii (30-40% dintre pacientele cu endometrioza intampind dificultati in a ramane insarcinate).

Leziunile provocate de endometrioza se pot regasi oriunde la nivelul cavitatii pelviene: pe ovare, pe tuburile falopiene sau pe peretii pelvieni. In cazuri mai rare, leziunile pot fi localizate la nivelul vezicii urinare, pe intestine, colon, apendice sau rect.

Semne si simptome ale endometriozei: Cel mai frecvent simptom al endometriozei il reprezinta durerile pelviene. Acestea pot fi asociate ciclului menstrual, insa pot aparea cu aceeasi intensitate si intre menstruatii. In cele mai multe dintre cazuri, durerea este foarte puternica si interfereaza cu activitatea cotidiana a femeii, avand un impact semnificativ asupra vietii acesteia.

Daca suspectati ca ati putea suferi de endometrioza, acordati o atentie speciala senzatiilor de durere cu care va confruntati. Ca semn al acestei afectiuni, durerea poate suverni: inainte/in timpul/dupa menstruatie, in timpul ovulatiei, la defecare in timpul menstruatiei, la eliminarea urinei, in timpul sau dupa actul sexual, sau in zona lombara.

Alte simptome frecvente ale endometriozei includ: diaree sau constipatie (asociata, de obicei, menstruatiei), balonare (survenita la menstruatie), menstruatie abundenta sau neregulata, stari de oboseala.

In cazurile avansate, endometrioza poate provoca leziuni ale tesuturilor care duc la modificarea anatomiei interne a pacientei. In aceste cazuri, organele interne se pot alipi, cauzand o afectiune cunoscuta ca „pelvis inghetat”.

Care sunt cauzele endometriozei: Din nefericire, pana in prezent, cauza exacta a endometriozei nu a fost pe deplin deslusita. Exista insa o serie de teorii, cu validitate mai mult sau mai putin dovedita stiintific.

Cu toate acestea, majoritatea specialistilor agreaza teoria conform careia endometrioza ar fi influentata de productia de estrogen. Ca urmare, multe dintre tratamentele actuale sunt menite sa tina sub control productia de extrogen pentru ameliorarea simtpomelor.

O serie de alte afectiuni pot constitui cauza declansarii endometriozei, actionand ca un cumul de factori sau individual. Una dintre acestea este metaplazia, adica transformarea unui tesut in alt tip de tesut, ambele normale in corpul uman. In acest sens, se presupune ca endometrul are capacitatea de a inlocui alte tesuturi localizate in afara uterului.

In anii 1920, dr. John Sampson a promovat teoria conform careia endometrioza ar fi o consecinta a menstruatiei retrograde. Aceasta inseamna ca tesutul menstrual se deplaseaza in directie inversa de-a lungul tuburilor falopiene, depozitandu-se pe organele pelviene, unde incepe sa se dezvolte. Cu toate acestea, studiile ulterioare au dovedit ca 90% dintre femei prezinta menstruatie retrograde, insa nu tot atatea dintre ele sufera de endometrioza – ceea ce vine sa contrazica intr-o oarecare masura teoria menstruatiei retrograde sau sa ridice problema unei afectiuni subiacente care sa favorizeze aparitia endometriozei.

O alta teorie privind cauzele endometriozei indica predispozitia genetica, femeile ale caror rude de gradul I sufera de aceasta afectiune, fiind mai predispuse sa o dezvolte. Mai mult decat atat, aparent boala se manifesta mai agresiv la cea de-a doua generatie. In prezent, cercetatorii isi indreapta eforturile spre identificarea si izolarea genei responsabile cu declansarea endometriozei.

Distributia limfatica sau vasculara este una dintre posibilele cauze ale endmetriozei. Conform acestei teorii, unele fragmente de endometru circula prin vasele de sange sau sistemul limfatic catre alte zone ale corpului. Aceasta teorie ar putea explica de ce endometrioza se poate manifesta in tesuturi oarecum indepartate fata de locul de origine, spre exemplu tesutul pulmonar, cerebral, epitelial sau ocular.

Unele paciente cu endometrioza prezinta defecte sau disfunctii ale sistemului imunitar, ceea ce a indemnat specialistii sa ia in calcul posibilitatea ca endometrioza sa aiba si unele cauze imunitare. Insa, din pacate, cercetarile nu au relevat inca daca deteriorarea sistemului imunitar este cu certitudine una dintre cauze sau un efect al endometriozei.

Factorii de mediu pot juca, de asemenea, un rol important in declansarea endometriozei, in special prin prisma efectului toxinelor din mediu asupra sistemelor endocrin, reproductiv si imunitar.

Cum este diagnosticata endometrioza? Diagnosticul endometriozei nu este unul facil, in unele cazuri fiind necesari pana la 12 ani pentru punerea unui diagnostic ferm. In prezent, cea mai eficienta metoda de diagnostic o constituie laparoscopia si prelevarea unei biopsii de tesut. Cu toate acestea, interventia nu este unaf oarte accesibila ca pret, iar pentru reusita este absolut necesar ca chirurgul sa fie specializat in endometrioza, pentru a putea recunoaste afectiunea. Cel mai indicat este sa va adresati unui ginecolog, care poate corobora istoricul medical cu evaluarea simptomelor si rezultatul laparoscopiei.

Ginecologul va mai poate indica o serie de teste pentru confirmarea diagnosticului: ecografie, RMN, alte examene ginecologie.

Cum poate fi tratata endometrioza? La momentul actual nu exista un tratament care sa vindece complet endometrioza. Alegerea planului de tratament se bazeaza pe starea medicala a fiecarei paciente in parte, luandu-se in calcul severitatea simptomelor, varsta, precum si dorinta acesteia a ramane sau nu insarcinata. Medicul specialist este singurul in masura sa decida asupra planului de tratament, putand recomanda o directie de tratament sau dimpotriva, o abordare holista, care sa includa tratatament medicamentos si schmbari ale stilului de viata pentru o mai buna gestionare a bolii.

Calmantele sunt deseori incluse in planul de tratament pentru ameliorarea durerilor pelviene. Acestea pot fi analgezice simple (precum aspirina sau paracetamolul), narcotice slabe (cum este codeina), anti-inflamatoare nesteroidiene (precum ibuprofenul).

De asemenea, pornind de la teoria conform careia endometrioza este favorizata de productia de estrogen, medicul dumneavoastra va poate recomanda o terapie hormonala pentru tinerea sub control a nivelului acestuia. Terapiile hormonale pot include contraceptive orale combinate (secventiale), injectii cu progesteron, agonistii si antagonistii de Gn-RH (hormon eliberator de gonadotrofina), inhibitori de aromataza etc.

In unele cazuri, medicul specialist poate recomanda interventia chirurgicala. Laparoscopia este, la momentul actual, cea mai eficienta metoda de diagnosticare a endometriozei, insa poate constitui si o directie de tratament. Scopul acesteia este de a indeparta toate leziunile, chisturile si depunerile endometriotice. Astazi, majoritatea interventiilor de acest gen se realizeaza cu ajutorul laparoscopului (ceea ce reduce drastic invizivitatea interventiei), insa in cazurile mai grave poate fi necesara o incizare abdominala completa, denumita laparotomie.

Nu in ultimul rand, adoptarea unui stil de viata adecvat poate ajuta la tinerea sub control a simptomelor. In unele cazuri, pacientele apeleaza cu succes la terapii complementare (homeopatie, osteopatie, medicina traditionala chineza), precum si la programe de exercitii fizice menite sa intareasca muschii pelvieni, sa reduca durerile si sa diminueze anxietatea (yoga si Pilattes pot veni in ajutorul pacientelor cu endometrioza).