Impletitul sosetutelor cu miros de cianura

Daca ati deschis televizoarele in ultimii trei ani, este imposibil sa nu fi nimerit macar o data urmatorul spot in calupurile publicitare.

RMGC a dus o campanie media mai mult decat agresiva, iar spoturile au fost doar o parte, poate cea mai vizibila. In rest, am vazut articole asa-zis informative, dar cu miros de lobby, date trunchiate, emisiuni tv in care erau invitati doar suporterii exploatarii cu cianuri si mult prea rar opozantii proiectului, transmisiuni in direct din Piata Universitatii, ianuarie 2012, cand cei care scandau impotriva exploatarii de la Rosia Montana sau a gazelor de sist erau ocoliti de camere in favoarea celor care reclamau doar mariri de salarii/ pensii si multa, multa minciuna. Am vazut jurnalisti luati in masa si plimbati in Noua Zeelanda in asa-zise excursii de documentare de catre Gabriel Resources, am vazut jurnalisti care uitau sa spuna ca inclusiv in Noua Zeelanda zonele in care se facea acest tip de exploatare sunt mult mai sarace decat altele, cu conditii de dezvoltare similare, am vazut blogari care scriu texte desprinse din brosurile propagandei. Ani de zile, cianura ne-a fost ambalata si prezentata drept calea catre progres si dezvoltare economica.

Citeste si:  Scrisoare catre enoriasii gratarelor

Clipurile insa au de departe cel mai mare efect propagandistic, mai ales asupra unui public dezinformat, manipulat si coplesit de alte griji. Intre acestea, probabil cel care s-a bucurat de cea mai multa notorietate a fost cel de mai sus, cu Sanda Lungu. Reteta e simpla si functioneaza mereu: iei un om amarat, jonglezi cu ingrediente simple – copii, maternitate, precaritate materiala, grija pentru familie, copii saraci cu rezultate exemplare la invatatura – si ai smuls lacrimi.

Citeste si:  Jurnalista de tabloid

Nu credeam ca am s-o mai vad vreodata pe Sanda Lungu. M-am inselat.

Zilele trecute, la Rosia Montana s-a deplasat Comisia UNESCO. O comisie de parlamentari, carora li s-a alaturat Ministrul (distrugerii) Culturii, Daniel Barbu, politicieni care au mers in zona sub pretextul informarii la fata locului asupra patrimoniului cultural. Caci cu aceasta se ocupa UNESCO, nu? In schimb, comisia s-a intalnit doar cu reprezentantii RMGC, senatoarea Vranceanu-Firea s-a fotografiat cu fina Anda, ce mai devreme impartea pliante pro RMGC, cu angajati RMGC si localnici adusi cu autocarele „cursa speciala” din alte localitati, iar putinii jurnalisti care nu veneau cu intrebari de tipul „nu-i asa ca exploatarea o sa fie minunata?” au fost bruscati de fortele de paza, bruiati de colegii de breasla – cei convinsi de beneficiile unei exploatari ce va distruge mediul si patrimoniul. Presa mainstream a relatat voioasa despre succesul intalnirii si despre cum s-au informat politicienii nostri asupra beneficiilor demararii proiectului in conditiile in care cei care au initiat includerea patrimoniului de la Rosia Montana in lista UNESCO, academicieni si cercetatori, oameni de stiinta, nu au fost invitati sa ia parte la dezbateri.

Citeste si:  Pozitia parlamentarului. Pozitia copilului. Ruptura dintre arta si scoala

Nimic nu ofera insa imaginea reala, izbitoare, dureroasa a realitatii precum impostura in care a fost surprinsa Sanda Lungu de mai sus. Uitati cum reactioneaza in fata unor intrebari simple, concrete (o gasiti la minutul 2 si 35 de secunde):

Aceasta este fata reala a RMGC. A vazut-o cineva la stiri? Nici nu credeam.


Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.