A inceput razboiul axilelor neepilate. Parjoliti saloanele, ocupati grotele

Imi placea vara. Cui nu-i place? Vine cu piele dezgolita, cu expunere, cu bluze si fuste ridicate, scurtate, obraznice. Vara miroase a sex. Ceea ce era perfect atata timp cat era sex cu un… sex epilat si atata timp cat feminismul nu isi varase coada hada – si neepilata! – si aici.

Vad bantuind pe fb un colaj de fotografii cu fete care ridica amenintator bratele. La axila pandesc amenintator-castratoare smocuri de par blond, roscat, brunet. Iar titlurile ne slavesc frumusetea naturala. Mai deunazi, de atata naturelete, Hanah Montana isi vopsise parul de la axila in frumoase nuante azurii.

Pe mine nu ma intereseaza frumusetea naturala, daca asa va fi fiind. Frumusetea naturala e urata si inteapa. Tineti-o pentru voi, nu mi-o mai varati in ochi ridicand brate, picioare, marind pilozitatile din mustata. ”Naturala” e si matraguna. Si ornitorincul. Si o broasca raioasa. Si maimuta.

Citeste si:  Sex, par, piele. Nu neaparat in aceasta ordine

Altfel, imi pare bine sa constat ca ati rezolvat restul problemelor grave si ati decis ca indepartatul parului cu care natura, da, v-a blagoslovit, nereusind sa mai tina pasul cu progresul tehnologic care face azi parul inutil, reprezinta ultima reduta a societatii patriarhale. Va si vad, cum stateati la un ceai, rontaiati biscuitei si va cam plictiseati. Una dintre voi adusese o penseta si-ncepuse sa-si smulga sprancenele. Purta ochelari cu lentile false, ca sa para intelectuala si sa fie iubita pentru creierul ei, un costum de grasa ca sa nu mai fie confundata cu un obiect sexual si executa doua operatiuni in acelasi timp, dovedind ca-n spatele lui Napoleon, statea Josephine, fara sa fie clar ce anume facea acolo: manca si smulgea sprancene.

Citeste si:  Fetele si Bahus

Cand, deodata, cu fata schimonosita de durere, un gand a strafulgerat-o: ”Simt chingile pensetei mutilandu-mi feminitatea. Simt cum fiecare fir de par smuls echivaleaza cu un pas in spate facut in fata sexismului, a machismului. Ilustrele noastre inaintase s-ar zvarcoli cu brosurile in mana si si-ar smulge bigudiurile din cap”. Asa a pornit ofensiva numita si ”lupta axilelor impadurite cu erectiile”.

Femei de toate felurile, chiar si dintre cele care si daca ar fi epilate pe dinauntru, tot n-ar starni nicio miscare in jur, au decretat ca nu se vor mai chinui ca sa se conformeze unor standarde absurde si au inceput sa defileze cu mainile sus, cum ne tinea pe noi invatatoarea cand faceam vreo boacana, cu potentiala consecinta a scaderii dramatice a natalitatii. Inutil de intrebat daca nu cumva si mentinerea pilozitatilor naturale nu se-nscrie tot la incadrarea intr-un standard absurd. Caci absurdul e de doua feluri: bun si rau. Iar ala prescris de feministe face bine la stima de sine, digestie si creste si volumul si stralucirea parului. Ati inteles, mocofanilor?

Citeste si:  Eu nu vreau "sa ramanem prieteni"!

Asa stand lucrurile, visez si eu la o vara ca altadata. Cu femei sclave, epilate si misto si care nu ne atacau, din nimic, cu imaginea axilei lor impadurite.

Nu stiu unde sa ma duc, sa cer un fel de azil psihic. Ma declar victima a abuzului de pilozitate feminina si ma trec fiori incercand sa-mi imaginez ce va veni in verile urmatoare. Se va muta, pe harta frontului corpului feminin, mai la sud linia de atac?


8 Comentarii
  1. pilozitatile nu sunt inutile nici in ziua de azi si nici in nicio alta zi. Protejeaza. Dar nu se mai poarta, intr-adevar. Ca nici sanatatea nu se mai poarta. Pe de alta parte, sa dai parul jos de la subrat sau de pe gamba, nu reprezinta cel mai mare risc din univers… Daca doamnele se simt bine cu ele, ce sa facem.

  2. :)) Maximus, esti bun! Imi place teribil stilul; nu chiar toate articolele dar stilul da. Am un \”feeling\” ca esti femeie. Dar daca esti barbat sper ca doar pseudonimul tau e asa misogin 🙂

  3. Alexandra, cam de ce protejeaza in zilele noastre in viata unei fiinte urbane, care se spala zilnic si nu doarme in grote.

    Alina, sunt un pudel. Miorlau.

  4. De cancer de piele, cel de pe pielea…\”la vedere\”. Apoi, de infectii de tot felul, inclusiv cele grave, cu virusi care se transforma in cancer, daca vorbim despre parul care…nu e \”la vedere\”. Mai sunt infectiile de la subrat, care se pot face in foliculi dupa epilare, iar alea-s aproape de glandele mamare. Si cate si mai cate. Dar na, nu mai stim despre lucrurile astea inca de prin anii..80? E inestetic si n-avem chef sa fim urati, ca asa zice societatea, cica sa nu fim. Cica sa folosim machiaj si multe creme, ca nu sunt foarte cancerigene, adica nu mai rau decat antenele de pe blocuri, de la telefonie mobila si internet.

  5. A, da, bine ai revenit – chiar ma întrebam dacă mai trăiești, fiindcă ultimul articol de misogin/misogină (?) l-ai scris în urmă cu mai bine de jumătate de an. E așa lejer (și/sau fără repercusiuni dacă nu scrii constant) să scrii pe un site/blog? Că mă bate și pe mine gândul…și să fiu acoperită pentru perioadele când nu prea scriu sau nu prea am subiecte… Acum, nu prea știu ce să zic, dacă totuși ești bărbat: n-ai vrea, totuși, să încerci niște epilare cu ceară la axile (ca să vezi cum e, să fii empatic, ca Mel Gibson în ”Ce-și doresc femeile?”) Eu am încercat (cu ani în urmă) și – după ce mi-a dat sângele, nu mi-a mai trebuit în zona axilelor decât ”sfânta lamă de ras”… Sau o epilare (cu ceară sau aparat) pe picioare sau în alte zone delicate…? De-aia am zis eu de multe ori că mi-aș dori (și aștept cu mare interes) să fie inventată/descoperită ”epilarea definitivă chiar definitivă” :

    PS: și eu mă întreb deseori ce sex are autorul care se ascunde sub acest pseudonim…ai un stil care îmi pare foarte cunoscut sau mai corect spus asemănător cu cel al unor persoane (am 2-3 variante în minte) pe care le cunosc sau care mă cunosc foarte bine…
    Chiar aș fi foarte curioasă (și sper să aflu într-o bună zi): cine este în viața reală persoana care scrie (sub acest pseudonim) aceste rânduri…:) ?

  6. Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese. Vi s-a facut dor de mine?

    N-as vrea sa incerc nicio epilare, ca nu v-am spus eu cum s-o faceti, eu am zis doar s-o faceti.

    Mai stii cum ne-om fi jucat de-a doctorul la gradinita?!

  7. ..cheie marilor…”succesuri”, mai nou…:)
    Hm, nu știu ce să zic, m-am tot gândit dar parcă nu prea te-ai încadra printre cei de la gradiniță, sincer 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.