Ce este sindromul tunelului carpian?
Sindromul tunelului carpian este o afectiune cauzata de comprimarea nervului median, localizat la nivelul incheieturii mainii pentru a asigura fluxul sangvin, care se manifesta printr-o senzatie permanenta de amorteala si furnicaturi.
Tunelul carpian este localizat in zona incheieturii mainii, unde oasele si ligamentele formeaza un pasaj ingust in care este pozitionat nervul median. Nervul median este responsabil atat cu simtul tactil, cat si cu capacitatea de a misca mana, in special degetul mare si primele trei degete. Cand nervul median este comprimat, mana devine permanent amortita si nu mai poate fi folosita in parametri normali.
Sindromul tunelului carpian afecteaza, cu precadere, femeile cu varsta intre 30 si 60 de ani. Studiile au demonstrat ca aceasta afectiune este una dintre principalele cauze ale absenteismului de la locul de munca, motivat de forme de durere resimtite de organism.
Care sunt cauzele sindromului tunelului carpian?
Comprimarea nervului median al incheieturii mainii poate surveni in numeroase conditii, in special pe fondul modificarii nivelului acumularii de fluide in organism. Deoarece zona incheieturii, in care este localizat nervul median este foarte ingusta, orice inflamatie duce la cresterea presiunii exercitate asupra nervului median. Aceasta presiune va interfera cu abilitatea nervului de a functiona normal.
Sarcina, obezitatea, artrita, anumite afectiuni tiroidiene, diabetul si unele anomalii pituitare, predispun pacientul la a dezvolta sindromul tunelului carpian. Alte afectiuni care cresc riscurile de aparitie a sindromului sunt anumite forme de artrita si accidentele repetate – precum fractura, luxarea sau dislocarea incheieturii si bratului. Mai mult decat atat, activitatile cotidiene care presupun mentinerea incheieturii intr-o pozitie indoita pentru perioade lungi de timp sau indoirea repetata a incheieturii – „miscari repetitive” – pot conduce la instalarea afectiunii. In aceasta situatie se gasesc, indeosebi, persoanele care lucreaza la calculator, la casierii sau care lucreaza in linia de productie a fabricilor si unii muzicieni.
Care sunt simptomele sindromului tunelului carpian?
Simptomele sindromului tunelului carpian includ senzatia de amorteala, arsuri si furnicaturi, precum si senzatia de intepaturi („ace”) pe suprafata palmelor, in degetul mare si primele trei degete (cel mic, inelarul, degetul mijlociu si jumatatea degetului inelar). Unii pacientii experimenteaza o senzatie de durere acuta, care porneste din incheietura catre brat sau catre varful degetelor.
Odata ce comprimarea nervului median evolueaza, pacientul poate acuza slabiciune musculara, care il impiedica sa mai foloseasca mana afectata la anumite activitati – de obicei, ii este dificil sa mai deschida borcane sau sa prinda intre degete anumite obiecte. In cele din urma, muschii mainii care sunt deserviti de nervul median incep sa se atrofieze, cel mai afectat fiind degetul mare. Lasat netratat, sindromul tunelului carpian poate duce la slabiciunea permanenta a membrului, pierderea simtului tactil si chiar paralizia degetelor mainii afectate.
Cum putem diagnostica sindromul tunelului carpian?
Diagnosticul sindromului tunelului carpian impune un consult medical de specialitate. Pacientului i se cere sa mentina incheietura indoita, pentru a se evalua aparitia simptomelor si intensitatea acestora. Medicul va efectua o serie de teste simple, menite sa masoare forta musculara si simtul tactil al mainii afectate. Radiografia incheieturii este recomandata pentru a elimina posibilitatea existentei unei tumori care sa preseze pe nervul median. Alte teste pe care medicul specialist vi le poate recomanda sunt electromiografia (EMG – examen constand in inregistrarea activitatii electrice a unui muschi sau a unui nerv) sau viteza conductiei nervoase, pentru a putea fi evaluata severitatea afectarii nervului.
Cum tratam sindromul tunelului carpian?
Sindromul tunelului carpian este tratat in faze incipiente prin aplicarea de atele, care sa sprijine incheietura si sa o impiedice sa revina in pozitia indoita care faciliteaza comprimarea nervului median. La unii pacientii disconfortul este redus prin purtarea atelelor pe timpul noptii, in timp ce la altii, in special daca executa activitati care suprasolicita incheietura, este recomandat sa poarte atelele intreaga zi. Pentru calmarea durerilor si reducerea inflamatiei medicul specialist poate prescrie antiinflamatoare nesteroidiene. Daca sindromul este diagnosticat intr-un stadiu avansat, poate fi necesara injectarea de steroizi direct in incheietura afectata, pentru reducerea inflamatiei. In cele mai grave cazuri, sindromul tunelului carpian impune interventie chirurgicala; aceasta este menita sa scada presiunea exercitata asupra nervului si sa redea functionalitatea normala a mainii. Interventia chirurgicala impune taierea ligamentului care acopera transversal partea interioara a incheieturii, pentru a crea mai mult spatiu nervului carpian si pentru a scadea presiunea.
De cele mai multe ori, interventia chirurgicala nu necesita spitalizare si poate fi efectuata cu anestezie locala. Anestezia locala si injectarea de anestezic direct in nerv permit ca operatia sa fie realizata fara dureri pentru pacient si cu evitarea riscurile anesteziei generale. Perioada de recuperare este, de obicei, scurta si nu aduce cu sine complicatii.
Fara tratament, presiunea continua exercitata asupra nervului median poate duce la pierderea completa a functionalitatii mainii afectate. Majoritatea pacientilor reusesc sa tina sub control simptomele sidromului tunelului carpian prin aplicarea atelelor si administrarea de antiinflamatoare. Dintre cei care recurg la interventie chirurgicala, aproximativ 95% manifesta incetarea completa a simptomelor.
Cum putem preveni aparitia sindromului tunelului carpian?
Masurile de preventie sunt, in general, menite sa atraga atentia asupra miscarilor repetitive care aduc incheietura intr-o pozitie indoita. Spre exemplu, persoanele care lucreaza mai multe ore pe zi la calculator, trebuie sa tina seama de noile progrese in ergonomie, care pozitioneaza tastatura si componentele computerului in asa fel incat sa optimizeze eficienta lucrului si sa reduca efortul depus de incheietura. Persoanele din categoriile de risc pot preveni sindromul tunelului carpian prin folosirea atelelor, chiar inainte de manifestarea primelor simptome.