Relatiile pansament

Dupa o despartire, multe dintre noi suntem tentate sa cautam mangaiere in locul cel mai nepotrivit: bratele unui alt barbat. Supunandu-ne principiului „cui pe cui se scoate”, dorind ca, dupa lovitura, sa ne urcam din nou in sa, incercam sa scapam de durerea si suferinta provocate de o separare implicandu-ne intr-o noua relatie.

De cele mai multe ori, nu ne punem intrebari unde vom ajunge. Nu facem planuri de viitor, nu ne nelinistim in legatura cu evolutia noastra alaturi de noul barbat. Aceasta relatie functioneaza mai mult ca un analgezic. Speram ca va amorti nervii sensibili, ca ne va imuniza.

Dupa ce i-am spus adio lui X, de cele mai multe ori ne simtim pustiite, golite si nu avem prea multe resurse, nici nu beneficiem de o prea mare disponibilitate pentru a ne implica in noua aventura. Asa ca, sincera sa fiu, nu stiu cam ce am avea de oferit. Scenariul unui barbat care apare, ne face avansuri, iar noi cedam, destul de pasive fiind, este cel mai des intalnit. De cele mai multe ori, nu exista o alegere propriu-zisa, il acceptam doar pentru ca este acolo. Nu prea mai conteaza cat de conform este dorintelor noastre, nu mai conteaza nici ca in trecut nu i-am acordat prea multa atentie si nu ne-am fi imaginat niciodata la bratul lui.

Noua cucerire ne da incredere in noi, speram ca ne va ajuta sa trecem cat mai tefere si nevatamate peste perioada de doliu. In plus, are si rolul de a ne fortifica orgoliul care atinge cote minime, ingrijoratoare in astfel de perioade. Dupa ce ne-am simtit respinse, ne bucura, de ce sa n-o recunoastem, ne flateaza atentia si admiratia venite din alte parti decat de unde ne-am dori de fapt.
Pentru unele dintre noi, prezenta unui alt barbat poate face adevarate minuni. Mai ales daca acesta se incadreaza intr-un anumit tipar, adica genul care ne umple casa de flori, ne complimenteaza in fiecare dimineata, chiar daca suntem ciufulite sau ne-a aparut si un odios de cos peste noapte. Atentia pe care ne-o acorda ne face sa ne simtim din nou valoroase, demne de apreciere.

Citeste si:  Orgoliul masculin

Cam acestea ar fi motivele care ne determina sa cautam din nou compania masculina dupa o despartire. Insa, dupa ce trece faza initiala, dupa ce incep sa apara eventuale responsabilitati, cu alte cuvinte, cand constatam ca nu avem numai drepturi, ci si obligatii, situatia nu mai este la fel de roz. Pana la urma, noul-venit nu este un flacon de calmante, din care sa luam o doza, dupa care sa-l asezam din nou cuminte in raft, unde sa astepte pana la noua utilizare tacut si nestiut. Lucrurile devin cu adevarat incomode cand el isi reclama afectiunea si atentia meritate. Om fi noi in convalescenta, dar iata ca trebuie sa avem grija si sa nu ranim sensibilitatea altcuiva.

Si, deodata, ne izbeste inutilitatea acestei apropieri. Nicio mangaiere nu poate fi stearsa de o alta, niciun cuvant nu poate fi inlocuit de altul, nicio gura nu poate fi uitata de dragul altor buze. Sigur, va veni un moment cand acestea se vor intampla, dar nu apeland la false remedii. Nu este un act de curaj aici, ci doar o falsa consolare, o lipsa de viziune matura asupra modului in care supravietuim cu durerea, cu pierderile noastre.

Citeste si:  Nu-l sufoca cu dragostea ta

Pe timpuri, cand cineva suferea din dragoste, stia sa-si poarte doliul. Cu demnitate sau nu, isi ducea crucea spre izbavire. Astazi apelam la alcool, la trupuri straine, la lungi discutii cu amicii sau cu psihologul. Care este consecinta? O relativizare a starilor, un gust dulceag al vinului si al iubirii, o cota scazuta. Tot ce simtim este redus la dimensiuni facute parca pentru fiinta noastra, pentru umerii nostri debili. Nu mai moare nimeni din dragoste azi, nu atat timp cat exista Prozac prin farmacii, nu atata timp cat exista sex-shopuri si adeptii lor, saloane de masaj erotic, publicatii ca „Libertatea” si posturi ca Acasa TV, cabinete unde ti se ia din povara contra cost, sesiuni de shopping si vizite la salon, creme auto-bronzante si anticelulitice, batoane hiperproteice si energizante, sali de fitness si de tae-bo.
Oare Werther s-ar mai fi sinucis in zilele noastre? Sau ar fi reusit s-o uite pe iubita lui Lotte cu ajutorul unei Aline Plugaru, sa zicem? Asta in cazul in care n-ar fi divortat ea de Albert, pe care l-ar fi lasat eventual in deplina ruina, liber sa se dedea consumului excesiv de bere germana.

Citeste si:  Agresiunea sexuala

Stiu ca toate revistele ofera sfaturi pe banda rulanta care sa va ajute sa treceti mai usor peste „daunele” pricinuite de o iubire care s-a terminat prost. Va indeamna sa nu va lasati coplesite de suferinta, sa va concentrati asupra amintirilor frumoase, asupra momentelor placute si sa incercati sa invatati ceva din fiecare experienta. In acelasi timp, va indeamna sa iesiti din casa, sa va dedicati diverselor activitati. Orice, numai sa nu ganditi prea mult. Acum as dori sa va intreb: v-au ajutat aceste sfaturi? V-au servit la ceva? Ati stiut sa cerneti, sa separati ce va face rau de ce va face bine? Sau, de fapt, ati simtit ca totul va raneste? Si amanuntul cu „invatatul din experienta” m-a lasat mereu perplexa.

Recunosc, sunt o repetenta mediocra, spre retardata. Nu invat niciodata nimic, ma dau cu capul de acelasi prag intotdeauna, sufar la fel de mult. Nu am fost in stare sa-mi impart niciodata iubirile pe capitole, cu prefata, epilog si concluzii. Nu am memorat niciodata nimic, niciun algoritm si nicio teorema, nu am facut niciun grafic si nici n-am ascultat de teoria probabilitatilor. Oare sa fi fost din cauza ca nu mi-am trait iubirile prin laboratoare? Ca am uitat sa-mi stropesc relatia cu vreun indicator de p.h., ca am neglijat ce culoare avea turnesolul din mine dupa presupusele reactii chimice?
Nu-mi doresc sa devin o fiinta calduta, traind in umbra aparatului de aer conditionat ca sa nu mi se adanceasca depresiile.


6 Comentarii
  1. mi se pare ca orice sfat in aceasta privinta este de prisos. fiecare trece peste ceva de genul acesta in felul propriu, nu consider ca cineva poate da sfaturi sau poate ajuta intr-un fel. nici prietenii,nici psihologul, nici plimbarile lungi sau vizitele la sala de fitness. cred ca nu poti trece peste asa ceva decat constientizand faptul ca ati fost pur si simplu caractere necompatibile. vorbesc in pura teorie, trec printr-o despartire dureroasa dupa un an de relatie si nu pot depasi momentul in care apelez la un anume X pt a-mi uita suferinta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.